„Cine îl crede, să îi poarte pălăria”. Așa a comentat Igor Grosu vizita ambasadorului rus agreat în Găgăuzia, în această săptămână.

Speakerul consideră că donația de carte făcută a fost doar un pretext. În opinia sa, adevăratul scop al vizitei ar fi fost discuțiile despre alegerile care trebuie să se desfășoare în regiune.

„Evident, s-a dus să-i încurajeze, iată pe personaje de felul ăsta. Noi nu o să permitem nimănui, sincer le-am spus, nimănui să intervină în treburile interne a Republicii Moldova.

Și alegerile, în folosul cetățenilor Republicii Moldova, în folosul locuitorilor Găgăuzii, trebuie să fie desfășurate conform legii Republicii Moldova. Particularitățile care le au eu acolo, cenzul de vârstă, sistemul uninominal, dar în rest, colegi, listele trebuie să fie curate, banii trebuie să fie transparenți, funcționarea electorală trebuie să treacă verificările. Nimeni nu-i cu stea în frunte, să spună că pentru alte raioane o să procedăm așa, dar pentru ăștia, pentru că sunt deosebiți, îi scutim de aceste reguli. Nu merge”, a spus Igor Grosu.

Presa a scris că, la câteva zile după lansarea de către ambasada Federației Ruse a procedurii simplificate de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene, Oleg Ozerov a mers la Comrat. În cadrul întrevederilor, șeful misiunii diplomatice ar fi transmis că direcția Chișinăului de distanțare de CSI și apropiere de Uniunea Europeană nu corespunde intereselor Găgăuziei, iar compromisurile convenite privind alegerile nu ar reprezenta prioritate.

Moscova își reactivează influența în Găgăuzia pe fondul blocării alegerilor pentru Adunarea Populară

#alegeri #Gagauzia #Grosu #Ozerov #vizită

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege