VIDEO Grosu, întrebat despre o eventuală expulzare a diplomaților ruși: Atunci când o să fim pregătiți, vom anunța

La Chişinău există cazuri când „persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă”, a afirmat, miercuri, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat AGERPRES.

În ceea ce priveşte o eventuală expulzare a diplomaţilor dinv Federaţia Rusă, pe principiul parităţii, el a spus că acest subiect este analizat de cei care pot lua decizii în acest sens. Astfel, a evocat „volumul de lucru legal” al diplomaţilor ruşi din Republica Moldova.

”Sunt… nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acum, da, noi o să facem bineînţeles o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici şi o să venim cu o decizie în acest sens”, a detaliat Grosu.

În acest sens nu există un termen-limită. ”Atunci când o să fim pregătiţi pentru a lua o decizie o s-o anunţăm public şi o să îi informăm şi pe colegii ruşi”, a arătat şeful Legislativului moldovean.

Mai mult, el a afirmat că în Transnistria ”se află un grup de aşa–numiţi diplomaţi, pe care numai diplomaţi nu îi poţi considera, uitându-te la ei … vizual, iar activitatea lor ţine de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic”.

”Ţine de domeniul… da… al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în ţară a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în Republica Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai … mai aşa, mai speciale, la intrarea în ţară, pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori”, a completat oficialul.

În acest sens, el a evocat ”baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în anumite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări, dar nu a avut o estimare a numărului celor refuzaţi la graniţă pe acest motiv. De la începutul invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, cifrele au crescut”, a declarat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grosu diplomati rusi #Ambasada Rusiei #Igor Grosu

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.