Limitarea activității mai multor formațiuni asociate cu Ilan Șor reprezintă o „asanare a partidelor care respectă și care nu respectă legea”. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Speakerul a sugerat că alte formațiuni trebuie să învețe din această situație, atunci când ar încerca să își asigure finanțarea netransparent.

„Să pună în aplicare decizia. Celelalte partide să învețe din experiența asta. Este un mesaj către alte partide, care încearcă sau au încercat să finanțeze ilegal, din surse netransparente, din afară. E o asanare, dacă doriți, a partidelor care respecte legea și care nu respecte legea”, a comentat situația Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 21 iulie, instanța a suspendat activitatea mai multor partide asociate cu Ilan Șor. Curtea de Apel Centru a dispus măsura în privința formațiunilor „Moldova Mare”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Renaștere”.

„Moldova mare” nu va putea desfășura activitatea timp de 12 luni. „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Renaștere” vor avea limitate activitățile timp de jumătate de an.

În cazul partidului „Șansă”, Curtea de Apel Centru a dispus dizolvarea formațiunii. Hotărârea poate fi contestată.

De ce au fost dizolvate formațiunile asociate cu ex partidul „Șor”? Precizările experților despre mecanismul legal

#activitate #Igor Grosu #limitare #partide #ȘOR

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.