Un grup infracțional format din opt persoane, două dintre care sunt în penitenciar, suspectate de escrocherie, a fost destructurat de polițiștii din Ialoveni, anunță Poliția Națională. În rezultat, doi bărbați de 24 și 35 de ani, dar și o femeie de 25 ani au fost plasați în arest preventiv pentru 30 zile, alte două femei de 30 și 35 de ani sunt cercetate penal în stare de libertate.

Potrivit oamenilor legii, doi tineri de 27 ani aflați în detenție pentru infracțiuni similare sunt cercetați penal în acest caz, iar organizatorul grupării, un bărbat de 36 ani este anunțat în căutare pentru comiterea unor infracțiuni similare.

„Bănuiții, sub pretextul comercializării semințelor de floarea-soarelui și inducând în eroare administratorul unui SRL, printr-un contract fals de vânzare-cumpărare, au dobândit sute de mii de lei, cauzând victimei un prejudiciu material considerabil.

În noiembrie 2024, poliția a fost sesizată de către un bărbat, administratorul unui SRL, care a comunicat că pentru 25 de tone de semințe de floarea-soarelui, prin transfer bancar, pe contul unei companii a transferat anticipat suma de 245 000 de lei, iar la scurt timp a conștientizat că a fost mințit, deoarece producția nu a ajuns la el, iar persoana cu care a discutat nu răspundea la apeluri.

În urma acțiunilor întreprinse, polițiștii au stabilit că suspecții, cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani, printre care și trei femei, ar fi înființat un SRL cu adresa juridică în localitatea Hansca și au creat anunțuri pe o platformă renumită în domeniul agricol, precum că, compania are spre vânzare semințe de floarea soarelui în cantități mari.

Pentru a aduna probe au fost efectuate percheziții autorizate la domiciliul bănuiților din Hansca și în autoturismul unui bărbat la Cimișlia, de unde au fost ridicate documente, ștampile, carduri bancare, telefoane mobile, cartele SIM, semnături electronice, informații despre toate companiile din domeniul vânzărilor produselor cerealiere/semincere/fructe și legume, dar și alte bunuri, care ar dovedi implicarea acestora în infracțiune”, se arată în comunicatul Poliției Naționale.

Conform legii penale, suspecții riscă închisoare de la 4 la 8 ani cu amendă în mărime de până la 450 000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Polițiștii și procurorii continuă măsurile de investigație și urmărire penală pentru stabilirea și altor persoane implicate la comiterea infracțiunie.

#escrocheri #grup infractional #ialoveni #Percheziții

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.