Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Gunoiștea din Căușeni arde de o săptămână. Locuitorii se plâng că nu mai pot respira

18 Apr. 2024, 12:02
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
18 Apr. 2024, 12:02 // Societate //  Cătălina Boico

Locuitorii din satul Zaim și Opaci din raionul Căușeni se plâng de o săptămână că nu au ce respira. Se întâmplă după ce gunoiștea de la periferia orașului Căușeni arde în continuu. Totodată, locuitorii mai spun că fumul se emană în permanență și nimeni nu ia nici o măsură, transmite Studio-L Căușeni. 

După câteva sesizări depuse de locuitorii satului Zaim, la data de 12 aprilie, la fața locului s-au prezentat colegii de la Studio-L Căușeni, apoi după câteva minute și-a făcut apariția și viceprimarul orașului, șeful Întreprinderii salubrizare și amenajare, dar și un consilier orășenesc. La fața locului au fost chemați și pompierii.

Prima sesizare a fost pe 9 aprilie, atunci au intervenit câteva echipaje de salvatori care timp de câteva ore au stins incendiul. După aceea gunoiștea este incendiată în continuu iar viceprimarul orașului susține că incendiul ar fi fost provocat intenționat.

De asemenea, sursa citată mai transmite că localnicii spun că focul a izbucnit acum 7 zile, iar din cauza că groapa de gunoi nu este amenajată, accesul pe teritoriu este aproape imposibil, chiar și pentru mașinile de pompieri. Totodată, ei mai spun că sunt sufocați de fum și nu mai știu unde să se adreseze.

„Teoretic autoritățile trebuie să intervină în lichidarea acestui dezastru, practic însă nu se ocupă nimeni de ele, potrivit rapoartelor prezentate de Primăria Căușeni. În anul 2023, întreprinderea Salubrizare și amenajare a înregistrat pierderi de peste 362 de mii de lei, în luna ianuarie 2023 printr-o decizie a Consiliului orășenesc primăria orașului Căușeni trebuia să înainteze consiliului un deviz de cheltuieli de amenajare a gropii de gunoi, iar în martie același an, se transmite, cu titlu gratuit, din administrarea Primăriei or. Căușeni, în administrarea I.M. ’’Salubrizare și Amenajare” Căușeni, terenul cu suprafața de 1,4018 ha, ce are destinația de teren destinat ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative de valoare istorico culturală”. În Republica Moldova responsabil de implementarea legii deșeurilor se fac autoritățile publice locale, care la rândul lor strâng din umeri și spun că nu au surse financiare pentru a lichida dezastrul ecologic”, comunică sursa citată.

De menționat că incendiul de la gunoiște a ajuns în vizorul Inspecției pentru protecția mediului din Căuseni, care a initiat o anchetă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.