Demisia Nataliei Gavrilița a stârnit mai multe discuții în spațiul public despre viitorul politic al fostului premier, și despre funcțiile pe care le-ar putea ocupa. Astfel, în presă s-a vehiculat că Gavrilița ar putea deveni viitorul Guvernator al Băncii Naționale. Totodată, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat recent că o vede pe Natalia Gavrilița primar general al municipiului Chișinău.

Pe de altă parte, pe canalele de Telegram se vehiculează informațiile că Natalia Gavrilița va fi numită în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanii.

În cadrul unui offline cu presa, fostul prim-ministru a comentat aceste informații.

”BNM este o instituție independentă, unde este un guvernator numit pe un anumit mandat și cred că performanța BNM trebuie supusă unei evaluări mai serioase, dar în același timp cred că nu este corect să discutăm acum despre această poziție. Dacă această poziție devine vacantă, atunci putem să discutăm în societate cine ar fi cel mai potrivit om să conducă o astfel de instituție. Exact asta pot să vă spun despre candidatura la primărie, sunt multe discuții, toată lumea vrea să cunoască ce voi face în continuare. Eu pot să vă spun că întotdeauna mi-am dorit să creez un fond de investiții, de asemenea am propuneri să fiu pe consilii de administrare pe unele întreprinderi, am posibilitatea de carieră internațională, inclusiv cu impact asupra lucrurilor în Republica Moldova”, a declarat Gavrilița.

Fostul premier a promis că va face anunțul, doar după ce va lua o decizie finală.

#ambasador Marea Britanie #BNM #Natalia Gavrilita

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.