Cabinetul de miniștri a votat, astăzi, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează de la 52,7 miliarde de leilei până la 57,9 miliarde de lei (+10%), iar cheltuielile – de la 72 miliarde de lei până la 75, 2 miliarde de lei (+4,3%). Respectiv, deficitul bugetului de stat s-a micșorat de la 19,3 miliarde de lei lei până la 17,2 miliarde de lei (-11%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 7,4% (3,534 mlrd lei), a încasărilor din granturi cu circa 53% (1,299 mlrd lei), precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 19,3%.

Cele mai semnificative majorări sunt înregistrate la grupul „protecția socială” (+1,758 mlrd. lei), necesare pentru acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat și majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului.

De asemenea, se prevăd majorări pentru grupul „servicii de stat cu destinație generală” (cu 996,7 mil. lei), ce vor fi utilizate pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina și includerea alocațiilor pentru acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare. Totodată, vor fi majorări pentru Fondul rutier și proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Volumul alocațiilor pentru investiții capitale se majorează cu 419,7 mil lei sau cu 15,2%. Pentru a asigura continuitatea lucrărilor de construcție/reconstrucție se majorează și volumul alocațiilor pentru unele proiecte de investiții capitale, precum: proiectul „Susținerea Programului în sectorul drumurilor” – 682,6 mil lei, „Reabilitarea drumurilor locale” – 95,0 mil lei, construcția Unității de primiri urgente a Institutului de Medicină Urgentă – 6 mil lei, ș.a.

Principalele majorări de alocații incluse în proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2022 sunt destinate pentru:

Cheltuieli de personal – 9,7 mil lei, inclusiv 6,7 mil lei în contextul majorării de la 1 septembrie 2022 a valorii de referință a salariului pentru angajații din sectorul bugetar;
Asigurarea autorităților/instituțiilor publice cu mijloace financiare suplimentare pentru achitarea resurselor energetice – 3,2 mil lei;
Cheltuieli de primă necesitate în legătură cu majorarea prețurilor – 10,3 mil lei;
Elaborarea și pilotarea modulului Internet-Voting – 8 mil lei;
Modernizarea infrastructurii Postului Vamal Sculeni – 13,3 mil lei;
Instituirea și funcționarea Punctului de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta – 8,4 mil lei;
Suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 670 mil. lei;
Acordarea plății unice pentru susținerea unor angajați din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare – 567,0 mil. lei, ș.a

Conform estimărilor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 36,1%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 101,069 mlrd lei.

Modificarea Legii bugetului de stat 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

#bugetul de stat #Guvern #rectificari la buget

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.