Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi planurile de admitere cu finanțare bugetară și cu taxă de studii în învățământul profesional tehnic. Astfel, în instituțiile de învățământ de tip profesional tehnic secundar sunt scoase la bătaie 8267 de locuri cu finanțare bugetară, dintre care 1193 pentru instruirea la programe de formare profesională prin învățământ dual, cu 264 de locuri mai mult față de anul 2021.

În același timp, planul de admitere pe bază de contract, cu achitarea taxei de studii, în instituțiile de învățământ profesional tehnic secundare publice și private include 562 de locuri.

Comanda de stat pentru învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar prevede admiterea a 3940 de persoane cu finanțare bugetară, dintre care 187 pentru instruirea la programe de formare profesională prin învățământ dual, cu 21 de locuri mai mult față de anul 2021. Planul de admitere pe bază de contract, cu achitarea taxei de studii, în instituțiile de învățământ publice și private include 7431 de locuri.

Aprobarea comenzii de stat are drept scop asigurarea formării profesionale cu cadre calificate, în corespundere cu necesitățile pieței muncii.

Instruirea la programe de formare profesională tehnică se asigură în cadrul a 91 de instituții:

13 centre de excelență;
36 de colegii;
42 de școli profesionale.

În anul de studii 2021-2022, în învățământul profesional tehnic secundar au fost înmatriculați cca 7100 elevi, înregistrând o ușoară descreștere (cu 2,7%) față de anul de studii precedent, iar în învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar au fost înmatriculați cca 9300 elevi, înregistrând o ușoară creștere față de anul de studii precedent (cu 6,9 %).

În acest an, admiterea în învățământul profesional tehnic va începe la 18 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#locuri bugetare #Studenti #studii

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.