Președintele PAS, Igor Grosu, este convins că formațiunea își va menține majoritatea parlamentară în viitorul Legislativ, după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională. „Și în mandatul precedent, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni… Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, într-un an, doi și tot așa au dat-o cu ghicitul cam patru ani”, a comentat politicianul pentru Agerpres, în contextul în care Dinu Plîngău și Stela Macari deja au anunțat că vor fi neafiliați, dar și pe fondul întrebărilor despre dacă nu vor putea să fie prezente personalitățile publice de pe listă, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros sau sportiva Anastasia Nichita.

„Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute”, a declarat Igor Grosu.

În același interviu, și-a reiterat deschiderea pentru cooperare, nu și pentru o coaliție: „Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni – pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată”.

Anterior, politicianul a asigurat că echipa va găsi opțiuni în funcție de situație. În urma scrutinului parlamentar, PAS s-a ales cu 55 de mandate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine sunt deputații PAS care s-ar putea regăsi în următorul Parlament

#Igor Grosu #PAS

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google