Igor Popa, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, riscă să stea după gratii cel mult 15 ani dacă va fi găsit vinovat pentru îmbogățire ilicită.

„Având în vedere că la data de 10 noiebrie curent Igor Popa a fost pus sub învinuire, și având în vedere că persistă riscurile privind buna împiedicare a justiției, riscul influențării martorilor, riscul de a se eschiva de la urmărire penală, și având în vedere că urmează să fie audiate mai multe persoane, s-a înaintat demersul privind aplicarea măsurii preventive de 30 de zile. Am susținut prin probe suficiente aceste riscuri, iar instanța urmează să aprecieze corespunzător”.

Mai mult, procurorul a declarat că Igor Popa riscă pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani inclusiv.

„Organele urmează să identifice și alte probe, să audieze alte persoane. Igor Popa a făcut declarații în legătură de bănuit. Riscă pedeapsă de la 7 la 15 ani inclusiv. Urmărirea penală a pornit în urma autosesizării organelor procuraturii inclusiv și incusiv informațiilor apărute în spațiul”.

Realitatea.md amintește că marți, 9 noiembrie curent, casa, automobilul și biroul șefului Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Igor Popa, au fost luate cu asalt de către Procuratura Anticorupție.

Totodată, astăzi, 11 noiembrie, magistrații din cadrul Judecătoriei municipiului Chișinău, sediul Ciocana vor decide dacă va petrece următoarele 30 de zile după gratii.

#Igor Popa #mandat de arest #procuror

Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Italia vor reprezenta Europa la viitoarele negocieri privind Ucraina. Un oficial european a anunțat vineri, 13 noiembrie, că această formulă a fost validată de șefii de stat sau de guvern ai țărilor Uniunii Europene, în cadrul summitului informal de la Dublin, transmite adevărul.ro.

Liderii statelor UE au afirmat că structura securităţii Europei nu ar trebui să fie un subiect al negocierilor de pace între Kiev şi Moscova.

Kremlinul a declarat vineri, că Rusia ar fi deschisă ideii ca ţările europene să ia parte la convorbirile de pace privind Ucraina dacă ele sunt pregătite să contribuie la procesul de pace.

Tot vineri, cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis preşedintelui american Donald Trump să nu „producă surprize” după ce va discuta săptămâna viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin despre Ucraina.

„Aici la Dublin unii se tem că asta s-ar putea transforma într-un al doilea «moment Anchorage». De aceea vreau să formulez foarte clar mesajul nostru către Statele Unite: vă rugăm, nicio surpriză. Continuați să jucați în Echipa Europei și Echipa Ucrainei”, a spus Merz la summitul european din Dublin, referindu-se la întâlnirea de anul trecut a lui Trump cu Putin în Alaska.

Merz susține includerea sprijinului pentru Ucraina în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene și afirmă că, după discuțiile de la Abu Dhabi, ar putea începe negocieri de pace consistente în următoarele săptămâni.

De asemenea, Rusia ar fi solicitat retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor militare ale Alianței Nord-Atlantice din Estonia, Letonia și Lituania, ca parte a unui set de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina.

În schimb, Rusia ar renunța la amplasarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus. Kremlinul a negat însă că Moscova ar fi formulat o astfel de cerere în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi.