O nouă rută de autobuz a fost lansată marți, 26 august, în orașul Cricova din municipiul Chișinău. Aceasta va realiza legătura între cartierul nou din Cricova și sectorul Râșcani al Capitalei, transmite IPN.

Autobuzul de pe linia 52 va circula zilnic, iar orarul și traseul a fost elaborat pe baza solicitărilor locuitorilor din zonă. Potrivit primarului Ion Ceban, scopul principal al noii rute este de a răspunde nevoilor de mobilitate zilnică ale cetățenilor, în special ale celor care lucrează sau studiază în Chișinău.

„Itinerarul va traversa, în premieră, străzile P. Ungureanu și Minerilor, unde sunt amplasate sute de gospodării și blocuri locative, având opriri inclusiv lângă liceul din Cricova și întreprinderile locale unde muncesc mulți oameni.

Această linie nouă a fost inaugurată în urma discuțiilor directe pe care le-am purtat cu locuitorii și administrația locală, care au solicitat o conexiune mai bună pentru copii și angajații ce se deplasează zilnic spre sectorul Rîșcani al Capitalei”, a declarat Ceban.

Ruta nr. 52 „bd. Moscova – or. Cricova (str. Minerilor)” va avea următorul itinerar: Tur: bd. Moscova – str. Studenților – Calea Orheiului – drumul republican R6 – drumul republican R4 – șos. Chișinăului – str. Petru Ungureanu – str. 31 August 1989 – str. Miorița – str. Minerilor;

Retur: str. Minerilor – str. 31 August 1989 – str. Petru Ungureanu – șos. Chișinăului – drumul republican R4 – drumul republican R6 – str. Calea Orheiului – str. Studenților – bd. Moscova – str. Miron Costin – str. Alecu Russo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimii ani, municipalitatea a suplinit flota RTEC și PUA cu 367 de unități noi de autobuze și troleibuze, ceea ce face posibilă extinderea rețelei de transport public.

#autobuz #Cricova #ruta noua

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.