Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#experti #exporturi #vin moldovenesc

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.