În aceste zile de război, moldovenii sunt supuși unei ofensive propagandistice fără precedent. Din toate părțile li se pompează în cap falsuri și ostilitate în raport cu refugiații ucraineni care fug de război, scrie Report.md.
Mica republică de la Prut, vecina Ucrainei, adăpostește zeci de mii de ucraineni care s-au retras aici de teama bombelor și rachetelor lui Putin. În primele 12 zile de război, Moldova a fost traversată de peste 250 000 de refugiați ucraineni. O bună parte s-au dus mai departe, prin România, în UE. Dar aproape jumătate au rămas în Moldova în așteptarea încetării războiului, pentru a reveni acasă în Ucraina.
Ofensiva împotriva refugiaților ucraineni din Moldova a declanșat-o a doua zi după izbucnirea războiului postul de televiziune „Pervîi canal”, retransmis și în Republica Moldova de un post afiliat socialiștilor pro-ruși. În material sunt preluate niște opinii ostile apărute pe rețelele de socializare, care ulterior s-au dovedit a fi fake-uri și au fost demontate de jurnaliștii moldoveni.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Moldovenii mereu au fost supuși propagandei, dar acesta este cel mai puternic atac. Mesaje „împachetate” vin spre ei inclusiv din România. Unele narative sunt preluate de jurnaliștii români de la agenția rusească de propagandă TASS și răspândite inconștient în spațiul de limbă română. Pentru clikuri, pentru că, spun ei, „e greu acum cu reclama” în România. Alții o fac intenționat și asta se vede de la Chișinău, pentru că noi, cei de aici, abia am reușit să închidem platforma Sputnik. „Schijele” acestei redacții se pare însă că au sărit peste Prut. Ori e ciudat când TASS devine brusc „sursă credibilă”, pe timp de război, pentru unii jurnaliști români.
Luni, 7 martie, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a mai închis un site propagandistic – www.rta.md, destinat materialelor ce justifică agresiunea rusească asupra Ucrainei – materiale „analitice” scrise pe înțelesul publicului din Moldova. Cu câteva zile în urmă, SIS a închis și alte platforme similare, inclusiv portalul Sputnik.
În paralel, moldovenii au fost „bombardați” săptămâna trecută cu știri alarmiste menite să-i sperie. O sinteză a minciunilor răspândite abundent în ultima săptămână vedeți mai jos.
În Moldova există indivizi care „așteaptă să vină rușii”. Unii deja si-au desenat litera „Z” pe mașini și circulă așa prin orașe. Numărul acestor indivizi era mult mai mare înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Gestul lui Putin i-a dezamăgit pe mulți fani pe care îi avea la Chișinău. I-a dezamăgit chiar și pe cei pe care îi avea la Tiraspol și vedem asta din numărul foarte mic (de câteva zeci) de persoane care au participat duminică, 6 martie, la manifestația pro-Rusia de la Tiraspol, unde s-a încercat, nereușit, justificarea agresiunii rusești asupra Ucrainei. Oamenii pur și simplu au boicotat manifestația.
Dar agenții ruși din regiunea noastră nu renunță. Ei construiesc strategii și caută să-i recupereze urgent pe cei care abia acum au început să-l deteste pe Putin. Scopul lor imediat este să nu ne lase să fim solidari, să nu ne unim împotriva celui care atacă și ucide, să nu îndrăznim să gândim singuri, ci să consumăm ura și propaganda lor. Așa că lovesc țintit, sincronizat și din toate părțile ca să ne facă ostili în raport cu refugiații ucraineni pe care îi adăpostim cu căldură, oferindu-le, la propriu, parte din casele noastre, dar și spații și mâncare caldă la centrele de refugiați amenajate ad-hoc.
Manejul de Atletică Ușoară din Chișinău găzduiește refugiați ucraineni
Narativele propulsate de ei în spațiul public sunt: refugiații ucraineni sunt obraznici, nu le plac condițiile, vor să fie cazați în hoteluri cu piscină; fură televizoarele de pe pereți și dispar; „dar ați văzut cu ce mașini scumpe au venit? Aceștia sunt refugiați?”. De parcă de război fug doar cei săraci. Plus încercările de învrăjbire pe criterii lingvistice care nu mai contenesc.
Serviciile secrete moldovenești au stabilit că acțiunile de alimentare a urii au un singur centru de comandă și, împreună cu procurorii PCCOCS, au inițiat câteva cauze penale. Potrivit SIS, aceste acțiuni „au ca scop crearea în rândul populației din Moldova a unui climat afectiv favorabil războiului, inclusiv în vederea generării unor disensiuni sociale, aceste fapte fiind investigate prin prisma infracțiunilor prevăzute de articolele 140 și 346 ale Codului penal”.
S-a văzut nevoită să reacționeze și președintele Maia Sandu. Ea a atenționat că se încearcă deturnarea gestului frumos al moldovenilor în raport cu refugiații din Ucraina și a precizat că acest „efort” este unul concertat, menit să divizeze societatea pe tema refugiaților. „Acest lucru este inacceptabil și trebuie oprit imediat. Nimeni nu poate incita la ură și violențe în numele libertății de exprimare”, a menționat șefa statului.
Mai multe ONG-uri de media au solicitat Consiliului Audiovizualului sistarea activității posturilor propagandistice retransmise din Rusia, iar directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că: „Moldova trebuie să-și protejeze cetățenii în condițiile în care televiziunile (pro Kremlin, n.r.) transmit falsuri despre agresiunea rusă împotriva Ucrainei, despre UE și despre NATO. În condițiile stării de urgență, Consiliul Audiovizualului trebuie să suspende retransmisiunea posturilor care difuzează propagandă”.
În ședința din 25 februarie, Consiliul Audiovizualului a constatat însă că „nu are pârghii pentru măsurile așteptate” de societate.
