Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Încă un efort comun Moldova-România: Cobza ar putea fi inclusă în Patrimoniul imaterial UNESCO

14 Mai 2024, 13:52
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Mai 2024, 13:52 // Actualitate //  Realitatea.md

Cobza ar putea fi inclusă în Patrimoniul imaterial UNESCO. Dosarul va fi depus de comun de Republica Moldova și România, conform cercetătoarei Ioana Baskerville. 

Savanta a declarat în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN, că sarcina specialiștilor de pe ambele malurile ale Prutului este să continue documentarea, să descopere și să promoveze particularitățile acestui instrument.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă cobză, în Patrimoniul UNESCO ar urma să fie incluse și elemente de meșteșugărit ale acestui instrument.

„O măsură importantă este să continuăm documentarea, care trebuie făcută de specialiști, ei sunt implicați în acest dosar. Ei trebuie să ajungă la rădăcina tradițională rurală. Putem găsi înregistrări în arhivele locale, județene, care păstrează înregistrarea vechilor cobzari. De asemenea, noi ca cercetători, ca specialiști în domeniul culturii tradiționale, trebuie să facem accesibile aceste materiale. Sunt tineri cobzari care nu au avut norocul, șansă, să primească acest repertoriu valoros din comunitate, pe care trebuie să-i ajutăm, să le oferim acest remarcabil repertoriu din înregistrările pe care le putem publica și le putem oferi publicului interesat.

Un alt lucru important este să continuăm colaborarea dintre cele două părți ale Prutului. Acest patrimoniu este unul comun. Nu l-am făcut noi, specialiștii, să fie comun, noi îl descoperim și-l valorizăm și vom continua aceste activități comune. Trebuie să ne bucurăm de asemănările dintre cobzăritul de o parte și de alta a Prutului, dar să descoperim și micile diferențe”, a spus cercetătoarea științifică, Ioana Baskerville, citată de IPN.

Potrivit cercetătoarei din România, inițiativa înscrierii cobzei în lista Patrimoniului UNESCO trebuie să vină de la instrumentiștii care folosesc instrumentul, dar și de la cei care își doresc conservarea și promovarea îndeletnicirii. În opinia sa, aceste persoane trebuie promovare la nivel interguvernamental.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.