Autorităţile din Peru se străduie să facă un plan pentru a lupta cu incendiile de vegetaţie care au scăpat de sub control în ţară, distrugând recolte, provocând daune comorilor arheologice şi lăsând mai multe regiuni în stare de dezastru, potrivit Reuters.

Pompierii afirmă că lupta cu flăcările a devenit tot mai dificilă.

”Suntem obosiţi”, a afirmat un pompier voluntar, în pădurile din nordul regiunii Amazonas. Stingem focul, el izbucneşte din nou. Îl stingem, iar izbucneşte”, a spus el.

Joi, pompierii din această zonă s-au retras din faţa flăcărilor.

Preşedintele Dina Boluarte a declarat, miercuri, o stare de urgenţă de 60 de zile în regiunile San Martin, Amazonas şi Ucayali, alocând resurse suplimentare pentru a împiedica incendiile să se răspândească.

Incendiile de pădure sunt frecvente în Peru din august până în noiembrie, fiind cauzate fie de fermieri fie de cei care încearcă să acapareze ilegal terenuri, potrivit guvernului.

Aproximativ 240 de incendii au izbucnit în acest sezon în 22 din cele 25 de regiuni ale ţării, însă peste 80% se aflau sub control miercuri. Cu toate acestea, unele incendii s-ar putea reaprinde, în condiţiile unui aer uscat, iar vântul şi locurile izolate le fac greu accesibile.

Flăcările au ajuns deja la şapte situri arheologice, potrivit Ministerului Culturii, şi ameninţă comunitatea indigenă Shipibo-Konibo din Amazon. În total, aproape 2.300 de hectare de terenuri cultivate au ars şi 140 de oameni au fost răniţi, potrivit datelor oficiale de miercuri.

America de Sud se confruntă în prezent cu incendii, din pădurea amazoniană din Brazilia, prin cele mai întinse zone umede din lume în Bolivia, doborând recordul anterior de incendii dintr-un an.

#flăcări #Peru #pompieri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.