Un incendiu de proporții a izbucnit în seara zilei de 30 septembrie pe șoseaua Muncești din Chișinău. Focul a cuprins un depozit de materiale de construcții situat la adresa Muncești 801. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat un nivel sporit de intervenție, mobilizând la fața locului 70 de salvatori și pompieri, susținuți de 18 autospeciale.

Potrivit ofiţerului de presă al IGSU, Liliana Puşcaşu apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:03. Potrivit primelor informații, acoperișul depozitului a fost cuprins de flăcări.

„Pentru lichidarea arderii au fost îndreptate forțe și mijloace conform nivelului sporit de intervenție, inclusiv terenul de pompieri al Căii Ferate. Ajunși la fața locului, pompierii au stabilit că flăcările au cuprins în totalitate depozitul cu suprafața de peste 3000 metri pătrați. Pentru localizarea și lichidarea incendiului au fost create patru sectoare de luptă, fiind antrenate 18 autospeciale de intervenție cu un efectiv de 70 angajați IGSU”,, susține Liliana Puşcaşu.

Pentru asigurarea ordinii publice și securității zonei afectate, la fața locului au intervenit și echipaje ale poliției și carabinierilor. Totodată, pentru gestionarea operativă a intervenției a fost instituit Statul Major. Nu există alte riscuri. Victime nu au fost raportate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #incendii #Muncesti

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.