Ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, a calificat incidentul în care o dronă rusească a explodat pe un bloc de locuințe din Galați drept „extrem de grav” și „un act iresponsabil” al Federației Ruse, subliniind că este vorba despre o situație fără precedent pentru securitatea națională. Într-un interviu acordat Euronews România, oficialul a precizat că drona a pătruns în spațiul aerian românesc, iar autoritățile au informat imediat aliații și secretarul general al NATO. De asemenea, au avut loc consultări cu miniștri de externe din statele europene, urmând ca România să anunțe în cursul zilei răspunsul diplomatic oficial

„Este inacceptabil, este și un semnal foarte clar nu doar a lipsei de responsabilitate a Federației Ruse, dar iată și a nivelului de agresivitate crescut din partea lor. România împreună cu aliații, împreună cu celelalte state europene, vom face toți pașii necesari pentru a ne asigura că Federația Rusă simte presiunea necesară ca să oprească acest lucru”, a punctat Țoiu.

Un element central al reacției Bucureștiului îl reprezintă discuțiile privind consolidarea apărării și posibila activare a Articolului 4 al NATO, care prevede consultări între statele membre atunci când integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui aliat este amenințată. Întrebată dacă România ia în calcul acest demers, ministra de Externe a evitat un răspuns direct, precizând că decizia va fi comunicată ulterior, în cadrul reacției diplomatice oficiale.

Oana Țoiu a subliniat că România a solicitat deja, inclusiv înainte de incident, suplimentarea capabilităților de apărare, în special în domeniul anti-dronă și al monitorizării spațiului aerian. Potrivit acesteia, întărirea flancului estic al NATO reprezintă o prioritate constantă în dialogul cu aliații, atât pe linie diplomatică, cât și militară.

Ministrul a mai anunțat că președintele României urmează să prezinte, pe parcursul zilei, o poziție oficială privind acest incident, în timp ce Ministerul Apărării va oferi informații suplimentare despre evoluția situației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 4 al Tratatului NATO permite unui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că securitatea, integritatea teritorială sau independența sa sunt amenințate. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic și pot duce la măsuri de sprijin, fără a implica automat o intervenție militară, spre deosebire de Articolul 5.

Acest mecanism a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în special în contexte de criză la granițele Alianței. România a apelat la Articolul 4 în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, iar recent Polonia și Estonia au recurs la acest instrument în urma unor incidente aeriene.

#drona #galați #Oana Toiu

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat 185 de cereri pentru acordarea sprijinului financiar destinat acoperirii unei părți din costul primelor de asigurare în agricultură. Valoarea totală a sprijinului solicitat se ridică la 19,64 milioane de lei.

Cererile au fost depuse în perioada 1–30 septembrie, în cadrul apelului lansat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sprijinul financiar vizează contractele de asigurare încheiate în anul 2025.

Finanțarea este acordată din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în baza prevederilor Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat și a cadrului normativ în vigoare.

AIPA anunță că apelul s-a încheiat, iar toate solicitările depuse urmează să fie verificate și examinate de autorități.

„Cererile recepționate urmează a fi examinate în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil”, se menționează în comunicatul AIPA.

Agenția precizează că plata sprijinului financiar va fi efectuată în limita mijloacelor disponibile în Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și cu respectarea condițiilor prevăzute de legislație.