Bărbatul care apare în imagini este căutat de angajații poliției, acesta fiind suspectat de comiterea unui jaf. Potrivit informațiilor, la începutul lunii martie, oamenii legii au fost sesizați de către un minor în vârstă de 17 ani, care a comunicat că a fost deposedat de bunuri materiale pe bulevardul Dacia din Capitală.

Urmare a sesizării, la fața locului imediat s-a deplasat grupa operativă a Inspectoratului Botanica, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

„Tânărul a comunicat polițiștilor că în timp ce se deplasa pe stradă, de el s-a apropiat un individ și în mod deschis i-a sustras geanta, în care se aflau mijloace bănești, buletin de identitate, card bancar, după care a fugit de la locul comiterii infracțiunii. Totodată, tânărul a reușit să rețină semnalmentele individului comunicându-le forțelor de ordine”, se arată în nota informativă a Poliției.

Ulterior, în cadrul măsurilor dispuse, au fost stabilite camere de supraveghere care au surprins acțiunile individului. Prejudiciul cauzat a fost estimat la suma de 1 500 de lei.

Oamenii legii au inițiat o cauză penală pentru „Jaf”, iar conform legislației suspectul în comiterea infracțiunii riscă o pedeapsă cu închisoare pe un termen de la 5 la 7 ani ani.

Persoanele care l-au recunoscut, sunt rugate să comunice informaţiile la numărul de contact 060 082 335

Confidenţialitatea surselor de informare este garantată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#infractiune #jaf #pedeapsa #politia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.