Gigantul francez de lux Chanel a încetat să-și vândă produsele persoanelor care intenționează să le ducă sau să le poarte în Rusia, după ce și-a închis magazinele în această țară, transmite BBC. Moscova și unii clienți au acuzat firma că este anti-rusă și au amenințat că vor boicota marca. Chanel spune că doar respectă sancțiunile Uniunii Europene (UE), care interzic vânzarea către Rusia a bunurilor de lux la prețuri mai mari de 300 de euro. Multe firme occidentale au oprit operațiunile în Rusia după începutul războiului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chanel a declarat pentru BBC că sancțiunile, impuse de UE, precum și de Elveția, interzic și vânzarea de articole de lux persoanelor fizice care intenționează să le folosească în Rusia.

„Respectăm toate legile aplicabile operațiunilor și angajaților noștri din întreaga lume, inclusiv legile privind sancțiunile comerciale”. „De aceea am lansat un proces pentru a le cere clienților pentru care nu cunoaștem reședința principală să confirme că articolele pe care le cumpără nu vor fi folosite în Rusia”, a spus Chanel într-un comunicat. „Lucrăm în prezent la îmbunătățirea acestei abordări și ne cerem scuze pentru orice neînțelegere creată”, a adăugat compania.

Într-un videoclip de pe Instagram, modelul rus Victoria Bonya a tăiat ceea ce pare a fi o geantă Chanel matlasată neagră.

„La revedere”, a spus Bonya în timp ce arunca bucățile deoparte. „Dacă Chanel House nu își respectă clienții, de ce trebuie să respectăm Chanel House?” a spus ea.

Unii ruși au spus că au fost refuzați la magazinele Chanel din întreaga lume. Influencera Anna Kalashnikova a spus pe Instagram că s-a oprit să cumpere produse Chanel din Dubai.

„Din moment ce vin adesea în Dubai ca gazda Săptămânii Modei, managerii Chanel m-au recunoscut, m-au abordat și mi-au spus: Știm că ești o celebritate în Rusia. Știm că vei merge acolo, așa că nu vă putem vinde articolele noastre de marcă.” „Buticurile occidentale cer date de identificare, iar când [dați] un număr rusesc, spun vânzătorii, acum vindem lucruri rușilor doar cu promisiunea că nu le vor duce în Rusia și că nu le vor purta acolo”. a spus Kalashnikova. „Rusiafobia în acțiune. Am experimentat-o singură”, a adăugat ea.

La începutul acestei săptămâni, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat: „O serie de bloggeri au raportat că magazinele oficiale ale mărcii Chanel din străinătate au refuzat să-și vândă produsele cetățenilor ruși”.

Zaharova a acuzat Chanel că s-a alăturat „campaniei rusofobe de anulare a Rusiei”.

Multe mărci occidentale și-au oprit operațiunile în Rusia. La începutul lunii martie, retailerii de lux Chanel, LVMH, Hermes și Kering au declarat că își vor închide temporar magazinele din țară. Marți, UE, împreună cu SUA și G7, au declarat că va propune noi sancțiuni împotriva Rusiei, în urma acuzațiilor de crime de război rusești în Ucraina.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că măsurile planificate includ interzicerea importurilor de cărbune și interzicerea navelor și operatorilor rutieri din Rusia.

G7 este o organizație a celor șapte mari așa-numite economii „avansate” din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Acestea sunt Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite.

Măsurile anterioare au vizat indivizi, inclusiv președintele rus Vladimir Putin și sute de politicieni și oligarhi ruși, precum și sectoarele financiare și energetice ale țării.

#Chanel #Victoria Bonya

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.