Guvernul Republicii Moldova urmărește evoluțiile referitoare la inițiativa de la București, care urmează să ofere undă verde militarilor români să intervină în afara țării, pentru a proteja cetățenii României. Declarația a fost făcută de către purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Oficialul a menționat că angajamentele privind consolidarea apărării au devenit un trend pentru Europa. De asemenea, Vodă a reiterat că România este cel mai devotat prieten al Republicii Moldova.

„Urmărim îndeaproape evoluțiile care sunt în spațiul regional. Este foarte clar că pe continentul european este un trend de consolidare a sectorului de apărare. Țara vecină, România, care este prieten devotat al Republicii Moldova, nu este excepție. Autoritățile de la Chișinău, Guvernul va urmări această inițiativă, care este la fază de proiect, consultări, discuții”, a comentat Daniel Vodă.

Ministerul Apărării Naţionale al României (MApN) a publicat spre dezbateri publice proiectul de lege privind apărarea națională. Noua lege aduce în discuție conceptul de amenințări hibride și prevede că pot fi efectuate intervenții în afara granițelor, la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acestea nu se vor referi neapărat la acțiuni militare, ci pot implica și alte tipuri de acțiuni, care să contracareze amenințările, conform presei române.

Ministerul Apărării al României ar putea interveni în afara țării întru „protejarea cetățenilor români în pericol”

#Daniel Voda #initiativa #militari romani #Ministerul Apararii #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.