Institutul pentru Inițiative Rurale (iRi) a marcat două decenii de activitate. Cu ocazia aniversării, echipa organizației, alături de invitații săi, primari, consilieri, membri ai grupurilor de inițiativă, ONG-uri din toată țara și oaspeți din Statele Unite ale Americii, s-au adunat ca în sânul familiei, pentru a sărbători succesele celor 20 de ani de muncă.

„Evenimentul de astăzi ține să celebreze 2 decenii de muncă. Două decenii de muncă într-un domeniu care nu se studiază pe băncile școlii și la universități, ceea ce numim noi dezvoltare rurală sau dezvoltare comunitară. Pentru noi este un moment de a ne uita retrospectiv la lucru care l-am făcut și perspectiv la lucrurile care urmează să le facem în slujba comunităților rurale din RM”, a declarat Ruslan Stânga, fondatorul Institutului pentru Inițiative Rurale (iRi).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mă emoționează faptul că toți oaspeții care i-am invitat, oamenii cu care am lucrat au considerat acest eveniment important, au venit, și-au lăsat acele activități de bază pe care le au și au venit să ne felicite, să se bucure împreună cu noi”, a declarat Tatiana Coșuleanu, director executiv al Institutului pentru Inițiative Rurale (iRi).

De la sărbătoare nu au lipsit reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii, unul din partenerii principali al iRi care a fost alături de inițiative organizației încă de la primele începuturi.

„Suntem foarte încântați pentru că am colaborat cu iRi pe toată perioada existenței sale. Am lucrat împreună de la început din 2003, sunt mândru că am putut lucra împreună, pentru că este o organizație care se concentrează pe acțiuni și impact pe termen lung. Am văzut în comunitățile în care au lucrat, chiar și după ce proiectele sunt încheiate, cetățenii rămân implicați, grupurile care s-au creat datorită iRi rămân active, de aceea suntem bucuroși să vedem impactul pe care l-au avut în Moldova, de la nord la sud”, a declarat Ehsan Aleaziz, ofițer politic, Ambasada SUA în RM.

Institutul pentru Iniţiative Rurale (iRi) este o organizaţie non-guvernamentală și non-profit ce urmărește dezvoltarea socio-economică a comunităţilor rurale din Republica Moldova cu scopul de a crește nivelul de implicare civică a populației din satele Republicii Moldova și a responsabiliza instituțiile publice în fața cetățenilor.

#activitate #două decenii #IRI

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.