Trei persoane care au participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina, pentru pregătirea dezordinilor în masă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE desfășurate în 2024, au fost trimise în judecată.

Două femei de 34 și 52 de ani sunt din Tiraspol și Strășeni. Acestea au fost trimise pe banca acuzațiilor pentru faptul că au selectat și convins să meargă la instruiri în acest scop și alte persoane în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina. Cea de-a treia persoană, un bărbat de 37 de ani, din Chișinău, și-a ispășit până nu demult o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru omor și tâlhărie. În cadrul instruirilor din august – octombrie 2024 în tabere din Bosnia și Herțegovina, aceștia au învățat inclusiv cum să piloteze drone și să detoneze explozibile cu acestea, precum și recunoașterea aeronautică ca parte a unui grup de asalt.

„Potrivit procurorilor PCCOCS, din materiale cauzei penale investigate cu sprijinul ofițerilor SIS, cei trei erau membri ai unui grup criminal organizat, care primea indicații (iar unii și bani prin transfer de criptovalută – a câte $50-100 la fiecare 2-3 zile ca să nu se angajeze în altă parte) de la o persoană originară din Tighina, dar care era în Rusia și cu care comunicau prin aplicația Telegram.

Instruirea de care au beneficiat cei trei învinuiți a fost precedată de o evaluare psihologică, desfășurată prin comunicare de la distanță. Instruirea viza reacționarea în masă, de comun cu alte persoane recrutate, în vederea împiedicării apropierii Moldovei de Uniunea Europeană – în funcție de care candidat prezidențial urma să fie ales în cursa electorală, aceștia fiind pregătiți de victoria candidatului care avea șanse majoritare de câștig”, se arată în comunicatul emis de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Pregătirea dezordinilor în masă ar fi luat forma provocării populației din Republica Moldova la proteste, să stârnească nemulțumirea populației, iar în cadrul protestelor să intervină ilegal peste forțele de ordine, să spargă cordoanele de apărare și să folosească dronele în scop de destabilizare.

Totodată, învinuitei din Tiraspol îi este imputat de procurorii PCCOCS și de pregătirea vandalizării clădirilor Parlamentului, Poliției, instanțelor de judecată și ale altor instituții publice din Chișinău. În acest scop, învinuita urma „să exerseze” diverse desene și inscripții în regiunea orașului Tighina.

„Cei trei au fost reținuți în vamă, la revenirea în Moldova de la ultima rundă de instruiri din Bosnia și Herțegovina (din cele două), după cum anunța PCCOCS în octombrie 2024. Odată cu reținerea acestora, au fost ridicate inclusiv drone cu cameră video și piese și ochelari de tip VR pentru drone, acumulatoare ale dronelor pe care le aduceau în Moldova, sistem pentru drone de aruncare a grenadelor, echipamente de control radio, valută din Serbia, dar și din Bosnia și Herțegovina, precum și peste 1500 de imagini electronice cu înregistrări foto și video, cu notițe privind componența și metodele de prepararea artizanală a substanțelor explozive și ușor inflamabile, instrucțiuni pentru pregătirea amestecurilor inflamabile.

De asemenea, oamenii legii au indisponibilizat și Mercedesul Benz Metris fabricat în 2016, cu care aceștia s-au prezentat în vamă. Ulterior, la solicitarea procurorilor PCCOCS, persoanele au fost plasate în arest, prin încheierile Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana)”, comunică instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pentru organizarea dezordinilor în masă pedepsește o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 8 ani, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii. Procurorii PCCOCS continuă urmărirea penală în dosarul de bază, urmând ca să fie deferite justiției și alte persoane.

Procurorii mai investighează și alte trei persoane pentru pregătirea destabilizărilor, printre care un bărbat sancționat de Consiliul Uniunii Europene, „având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei”, care anterior ar fi fost implicat în încercări destabilizatoare în Franța, după ce ar fi comandat desenarea stelelor lui David pe mai multe clădiri din Paris. Totodată, alte trei persoane care figurează în același dosar penal au fost anunțate în căutare. Reamintim, urmare a unui alt dosar penal trimis în judecată de procurorii PCCOCS pentru dezordini în masă, în luna septembrie 2024 au fost condamnați 7 bărbați la pedepse cu închisoarea.

#judecată #persoane #procurori

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.