România va fi întotdeauna alături de Republica Moldova, oferă asigurări Klaus Iohannis. Liderul de la Cotroceni a făcut declarația după trilaterala de la București.

Președintele român a menționat că și UE va sprijini Republica Moldova. El a mai declarat că țara noastră are nevoie de sprijin, pentru a-și sporit reziliența și a face față eventualelor destabilizări.

„Avem o viziune similară cu privire la importanța unui sprijin robust, financiar și tehnic. Vom continua să fim fermi și neabătut alături de Chișinău, cu atât mai mult cât Republica Moldova este supusă unor tentative de subminare a ordinii constituționale. Președintele, Guvernul și Parlamentul au acționat responsabil, eficient și hotărât, pentru a desprinde Republica Moldova de dependența permanentă în care a fost captivă. (…) România va fi mereu alături de Republica Moldova și suntem uniți la nivelul UE în a-i acorda tot sprijinul necesar, inclusiv pentru întărirea rezilienței. (…) Republica Moldova se poate baza pe prieteni sinceri, care i-au fost mereu alături”, a declarat Iohannis.

Ideea a fost reiterată și de cancelarul german Olaf Scholz. La rândul său, președinta Maia Sandu a mulțumit pentru suport și a punctat că Moldova, alături de Ucraina, asigură securitatea hotarului europ0pean.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Iohannis #Moldova #suport #trilaterala de la București #UE

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.