În fiecare an, pe 15 ianuarie, este comemorat Mihai Eminescu. Astăzi, tradițional, primarul Capitalei, Ion Ceban, a depus flori la monumentul poetului, considerat ”Luceafărul” literaturii române, în scuarul care îi poartă numele.

„În fiecare an, la data de 15 ianuarie, este sărbătorită atât ziua de naștere a lui Mihai Eminescu (care ar fi împlinit astăzi 176 de ani), cât și Ziua Culturii. De-a lungul anilor, lucrările lui Mihai Eminescu rămân actuale pentru generații întregi, care ne inspiră și ne cultivă dragostea pentru arta poeziei.

Astăzi este o zi deosebită și pentru toți oamenii care lucrează, se dedică, se implică și se dăruiesc domeniului culturii. Avem oameni extraordinari, talentați, oameni care ne duc faima în toată lumea, începând cu cadrele didactice din domeniu, artiști, scriitori, pictori, regizori, actori, bibliotecari și fiecare dintre cei care au tangență cu domeniul culturii. De implicarea și aportul fiecăruia depinde cum este scrisă fiecare pagină a culturii noastre naționale, contemporane. Toți reprezentanții din domeniul culturii trebuie să fie recunoscuți, apreciați, promovați și iubiți la noi acasă”, a declarat Ion Ceban.

De asemenea, edilul a subliniat că nu face nicio diferență între artiști și oameni de cultură, deoarece toți fac parte din patrimoniul nostru cultural. Vineri, 16 ianuarie, la Palatul Republicii va avea loc un eveniment dedicat Zilei Culturii.”

„Cultura este definită de oamenii care îi dau sens. Iar noi trebuie doar să avem grijă de oamenii care se dedică acestui domeniu”, a mai adăugat Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depuneri de flori #Ion Ceban #Mihai Eminescu

Parlamentul Republicii Moldova trebuie să să se asigure că reformele adoptate în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) aduc schimbări concrete în viața oamenilor și să garanteze transparența în utilizarea banilor europeni. Este mesajul transmis de la Bruxelles de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea UE, desfășurată la Chișinău.

„Parlamentul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene. Trebuie să fie motorul democratic al aderării”, a declarat Victor Negrescu.

Oficialul european a subliniat că adoptarea legilor nu este suficientă, dacă acestea nu sunt aplicate în practică. În opinia sa, cetățenii trebuie să vadă rezultate în domenii precum justiția, economia și dezvoltarea locală.

„Nu este suficient să adoptăm legi privind independența magistraților sau combaterea corupției. Cetățenii trebuie să vadă că legea este aplicată egal, că instituțiile funcționează și că nimeni nu este deasupra regulilor”, a transmis acesta.

Un alt subiect abordat a fost sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Negrescu a menționat că acestea trebuie ajutate să respecte standardele europene și să poată exporta pe piața Uniunii Europene. Totodată, a atras atenția că beneficiile integrării trebuie să ajungă și în localitățile din nordul și sudul țării, nu doar în capitală.

În acest sens, el a vorbit despre necesitatea unor investiții în drumuri, școli, servicii medicale și proiecte care să creeze locuri de muncă.

„Acesta este testul real al aderării. Nu doar câte legi europene adoptăm, ci mai ales câte vieți reușim să schimbăm în bine”, a menționat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu s-a referit și la cele 1,9 miliarde de euro oferite Republicii Moldova prin Planul european de creștere. Potrivit acestuia, până la începutul lunii octombrie, 661 de milioane de euro fuseseră deja puse la dispoziție. Oficialul a subliniat că Parlamentul de la Chișinău trebuie să urmărească modul în care sunt cheltuiți acești bani și să ceară transparență din partea instituțiilor responsabile.

„Banii europeni nu reprezintă un succes în momentul în care sunt anunțați. Ei devin un succes când se transformă în investiții finalizate și rezultate pentru oameni”, a declarat Negrescu.

În mesajul său, oficialul a vorbit și despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Acesta a pledat pentru fonduri speciale destinate extinderii UE, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare. Totodată, a subliniat că extinderea nu trebuie să reducă finanțarea agriculturii, a politicii de coeziune și a investițiilor sociale.

Negrescu a evidențiat și rolul României în apropierea Republicii Moldova de UE. Printre domeniile în care cele două țări cooperează a menționat infrastructura, interconectările energetice, educația universitară și schimbul de experiență dintre instituții.

Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău în perioada 9–10 noiembrie, este dedicată progreselor Republicii Moldova reflectate în Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru anul 2026. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților naționale, instituțiilor europene, partenerilor de dezvoltare și societății civile.

Amintim că raportul Comisiei Europene, publicat la 4 noiembrie, confirmă progrese ale Republicii Moldova în toate cele 33 de capitole de negociere. În 25 dintre acestea, nivelul de pregătire pentru aderare a crescut, iar pentru 2027, foaia de parcurs prevede posibilitatea închiderii provizorii a 25 de capitole.

Guvernul de la Chișinău și-a propus să finalizeze negocierile de aderare în 2028. La 9 noiembrie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acest obiectiv este realizabil dacă Republica Moldova continuă reformele în ritmul actual și obține rezultate concrete.