Autoritățile municipale cer urgentarea construcției noii stații de captare a apei de la Vadul lui Vodă, în contextul problemelor din acest an legate de nivelul și debitul Nistrului. Primarul Capitalei, Ion Ceban, susține că proiectul este esențial pentru extinderea alimentării cu apă potabilă a localităților din centrul țării.

„Am solicitat să fie urgentat proiectul de construcție a noii Stații de Captare de la Vadul lui Vodă, ținând cont de situația anului curent.Cu toate acestea, noi, în această vară, am depus un efort colosal în construcția infrastructurii suplimentare pentru asigurarea cu apă a cetățenilor în cazul oricărei situații.”, a declarat Ceban.

Primarul afirmă că, în această vară, municipalitatea a făcut mai multe lucrări pentru a evita eventualele probleme de aprovizionare cu apă. Au fost reabilitată stația plutitoare, construită și instalată o pompă de mare capacitate la adâncimea Nistrului, precum și infrastructura subterană necesară pentru captarea apei. Totodată, au fost construite un baraj și o linie electrică nouă, iar municipalitatea a primit pompe de la Guvern.

„Astfel de subiecte strategice trebuie să fie luate în serios și nu trebuie să ne jucăm cu sentimentele oamenilor, mai ales în contextul în care implementăm proiectul mare de construcție a noului apeduct și a noii stații de captare, cu suportul Guvernului Germaniei”, a spus primarul.

Investiția Primăriei Chișinău în acest proiect se ridică la 40 de milioane de lei. Noua stație de captare de la Vadul lui Vodă urmează să asigure apa pentru apeductul magistral Chișinău–Strășeni–Călărași, prin care alimentarea va fi extinsă către zona centrală a țării.

Acordul de cooperare pentru implementarea proiectului „Program Deschis de Dezvoltare Urbană în Moldova” a fost semnat în aprilie 2026. Proiectul este finanțat de Guvernul Germaniei prin Banca de Dezvoltare KfW și prevede inclusiv extinderea ariei de operare a S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Lucrările și pregătirea documentelor pentru realizarea proiectului au început încă în 2022.

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.