Primarul degrevat al capitalei și unul dintre liderii Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, a declarat la o emisiune de la Exclusiv TV că municipalitatea gestionează în prezent „cel mai mare portofoliu de proiecte finanțate prin instrumentele Uniunii Europene”, în valoare de peste 2,2 miliarde de lei. Potrivit edilului, acestea vizează lucrări de infrastructură, transport, iluminat public, instituții educaționale și alte proiecte cu impact direct asupra vieții locuitorilor.

Ceban a menționat că, deși înaintea alegerilor locale din 2023 existau temeri că finanțările europene ar putea fi blocate în cazul în care va câștiga mandatul, realitatea a demonstrat contrariul. „Astăzi, Chișinăul are proiecte mari și complexe, cum nu are nicio altă localitate din țară”, a subliniat acesta.

În același timp, edilul a criticat lipsa unor investiții majore la nivel național, amintind că în ultimii ani nu a fost construită nicio grădiniță nouă de la zero în Republica Moldova. El a adăugat că reconstrucția Filarmonicii Naționale, distrusă de un incendiu de câțiva ani, este un proiect care încă nu a fost demarat, deși au existat promisiuni în acest sens.

„Pentru mine contează faptele pe care cetățenii le pot vedea și utiliza zi de zi – drumuri, iluminat, grădinițe, transport. Acestea sunt dovezi clare ale investițiilor și ale muncii depuse”, a declarat primarul.

Ion Ceban a afirmat că Blocul „Alternativa” va continua să promoveze proiecte concrete pentru Chișinău, insistând pe ideea că oamenii trebuie să fie informați despre rezultatele reale, nu doar despre promisiuni. În opinia sa, capitala trebuie să rămână un exemplu de atragere a fondurilor externe și de utilizare eficientă a acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Ceban #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.