Fondatoarea „Platformei Moldova”, Irina Vlah, afirmă că, după ce a anunțat că intră în cursa electorală pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, a devenit ținta unor atacuri și intimidări. Despre asta a anunțat în cadrul unui briefing de presă, dar și într-un mesaj pe contul de Telegram. În opinia politicianului, totul s-ar face la comanda actualului președinte al țării.

„În ultimele zile am constatat că la luptă împotriva mea de către Maia Sandu a fost ridicată o întreagă armată – angajaţi ai structurilor de forţă, reprezentanţi ai autorităţilor locale, analişti de buzunar, presă galbenă şi controlată. Întâlnesc provocatori peste tot – oameni care fac tot posibilul pentru a mă intimida, a mă descuraja. Sincer, îmi e milă de ei, pentru că nu au o minimă demnitate, un minim curaj să se opună unor ordine criminale, venite de la o putere, care demult şi-a pierdut legitimitatea şi se comportă exact ca şi oricare regim intrat în agonie.

Totodată, din alt punct de vedere, atenția sporită pe care mi-o acordă Maia Sandu şi slugile sale sunt pentru mine o dovadă că am ales o cale corectă. Sunt mândră că Maia Sandu m-a identificat drept inamicul numărul unu şi că a pus împotriva mea această enormă armată de mercenari politici”, declară Vlah.

La același briefing, Irina Vlah a mai spus că, în timpul întâlnirilor pe care le are prin Republica Moldova, a observat că este „urmărită de colaboratorii organelor de forţă”. A prezentat și câteva fotografii cu mașini care o așteaptă pe Vlah să iasă de la aceste întrevederi.

Vlah spune că mai deranjant este că „oamenii cu care mă văd sunt sunaţi, întrebaţi de ce participă la astfel de întâlniri şi li se sugerează direct să evite comunicarea cu mine”. În consecință, mai mulți primari moldoveni ar fi amânat întâlnirile cetățenilor cu Vlah, întrucât nu vor să fie ”pedepsiți” de guvernare.

Deocamdată, Președinția și Guvernul nu au comentat public acuzațiile aduse de Irina Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul guvernator al autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat pe 17 iulie că va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

#acuzatii #Irina Vlah #presiune

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.