Irina Vlah, fondatoarea „Platformei Moldova” și pretendenta la funcția de președinte al Republicii Moldova, a venit astăzi cu o nouă adresare. De această dată, fostul bașcan s-a adresat către cetățenii din diasporă. Vlah i-a îndemnat să fie activi, să vină cu idei și poziții, „pentru ca să responsabilizeze guvernarea actuală, astfel încât PAS să nu vadă în diaspora doar voturi, dar cetățeni conștienți, oameni care merită să trăiască mai bine și să fie respectați”.

„Dragi compatrioţi! Dvs. tot timpul aţi jucat un rol important în procesele ce au loc în Republica Moldova, chiar dacă sunteţi departe de casă. Pe lângă faptul că ne reprezentaţi onorabil în ţările în care sunteţi şi faceţi o bună imagine Republicii Moldova peste hotare, reuşiţi să influenţaţi şi starea de lucruri acasă – pentru mulţi cetăţeni din ţara noastră sunteţi adevărate puncte de reper. Chiar şi autorităţile, atunci când simt această necesitate, apelează la ajutorul şi implicarea dvs.

Acum, noi, cei rămaşi acasă, avem din nou nevoie de ajutorul dvs. – opoziţia şi o bună parte din cetăţenii din ţară depun eforturi considerabile pentru a educa guvernarea în spiritul corectitudinii, transparenţei, dragostei faţă de ţară şi ataşamentului faţă de oameni. Ştiu că unii dintre dvs. aţi susţinut actuala guvernare la precedentele alegeri, dar, totodată, ştiu că pe mulţi dintre dvs., ca şi pe mulţi dintre noi, cei rămaşi acasă, această guvernare i-a dezamăgit. Mai mult ca atât, pentru greşelile, corupţia şi incompetenţa acestei guvernări a trebuit să plătiţi şi dvs. fiind departe de casă – a trebuit să-i ajutaţi pe apropiaţii dvs. care au rămas în Moldova să facă faţă facturilor exagerat de mari, preţurilor care au crescut ca pe drojdii în ultimii ani, inflaţiei care a fost în această perioadă una dintre cele mai mari din Europa. Cu alte cuvinte, dacă înainte ţara supravieţuia inclusiv datorită remitenţelor, banilor pe care dvs. îi trimiteaţi acasă, acum a trebuit să vă asumaţi o povară suplimentară şi să-şi ajutaţi pe cei dragi, rămaşi în Moldova, să facă faţă „vremurilor bune” aduse de Maia Sandu şi regimul său”, a declarat politiciana.

Declarația a fost făcută de Irina Vlah prin intermediul unui video care a fost publicat pe contul de Telegram.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Renato Usatîi a spus că majoritatea parlamentară PAS ar fi exlus diaspora din programul „Prima Casă Plus”. Usatîi spune că partidul de guvernământ a dat cu piciorul în moldovenii plecați peste hotare, deși datorită voturilor lor, formațiunea a ajuns la guvernare.

Subiectul a fost comentat activ și de fostul premier Ion Chicu, politicianul Dragoș Galbur, dar și alții.

În replică, deputatul PAS, Radu Marian, a menționat că diaspora nu a fost exclusă, întrucât nici în primul document al programului, aceasta nu figura. Mai mult, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a venit cu unele precizări în acest sens. Vodă susține că toți moldovenii din diasporă pot aplica cu încredere la program.

#adresare #diasporă #Irina Vlah

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.