Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, or cunoscută în calitate de „prima doamnă a opoziției ruse”, a comentat pentru prima dată informația despre faptul că soțul ei ar fi murit. S-a întâmplat vineri după-amiază, 16 februarie curent, în cadrul unui discurs susținut la Conferința de securitate de la München.

Mai întâi, ea a dezvăluit că nu știa dacă să zboare acasă, la copiii ei (cuplul are un băiat și o fată împreună), sau să rămână la Munchen și să se facă auzită. Decizia a fost luată după ce s-a întrebat ce ar face soțul său, Alexei Navalnîi, în așa situație.

„Nu știu dacă să cred sau nu vestea, vestea cumplită pe care o primim din surse guvernamentale. Dacă acest lucru este adevărat, vreau ca Putin, toți cei din jurul lui, prietenii, guvernul să știe că vor purta responsabilitatea pentru ceea ce au făcut familiei noastre, țării noastre, soțului meu. Și asta se va întâmpla foarte curând. Vreau să fac apel la întreaga comunitate mondială, toți cei din această cameră, oameni din întreaga lume, astfel încât să ne unim cu toții și să învingem acest rău”, a îndemnat Iulia Navalnaia.

Amintim că, într-adevăr, informația despre moartea lui Alexei Navalnîi deocamdată a parvenit doar din surse apropiate Kremlinului. Potrivit lor, opozantul lui Vladimir Putin s-ar fi simțit rău după o plimbare de rutină în închisoare și și-ar fi pierdut cunoștința. La fața locului au intervenit medicii pentru a fi efectuate toate procedurile necesare. Preliminar, se vehiculează că decesul ar fi survenit din cauza problemelor ce țin de un cheag de sânge.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mesajul transmis de Navalnîi înainte să moară: „Mi-au dat încă 15 zile de carceră”. Ultimul VIDEO cu opozantul rus

#Alexei Navalnii #Iulia Navalnaia

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.