Comunitatea Politică nu înlocuiește, dar poate ajuta la integrarea europeană a Republicii Moldova. De această părere este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Iulian Groza.

„Rolul Uniunii Europene în modelarea și sprijinirea inițiativelor în cadrul CPE este crucial. Cu toate acestea, este clar că Comunitatea Politică Europeană nu este o alternativă la extinderea UE, ci mai degrabă un vehicul care poate contribui la revigorarea proiectului european bazat pe valori și interese comune”, a menționat directorul IPRE.

Potrivit expertului, Comunitatea ar trebui să contribuie și la Tranziția Moldovei, Ucrainei și Georgiei de la Parteneriatul Estic al UE la politica de extindere revizuită.

„Aderarea la UE este un proces de lungă durată. Însă, Acordul de Asociere cu UE și participarea Moldovei în formatele din Europa de Sud-Est alături de țările din Balcani, de la începutul anilor 2000, deja ne oferă un fundament solid în ceea ce privește apropierea țării noastre de Uniunea Europeană prin asocierea politică și integrarea economică”, explică Iulian Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Comunitatea Politică Europeană reprezintă o platformă pentru a ajuta Republica Moldova, Ucraina și Georgia pe calea aderării, în aplicarea reformelor democratice și economice, dar și atingerea etapelor intermediare de integrare, cum ar fi aderarea la Piața Unică a UE.

Amintim că 40 de oficiali europeni și-au confirmat prezența la Summit-ul Comunității Politice Europene care se va desfășura pe 1 iunie în Republica Moldova.

Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

#expert #integrare europeană #IPRE #Iulian Groza #summit 2023

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.