Rezultatele din sectorul energetic, în opinia ambasadorului Uniunii Europene (UE) la Chișinău, reprezintă cel mai remarcabil progres înregistrat de țara noastră, de la obținerea statutului de țară candidată și până în prezent, când Moldovei i-au fost deschise negocierile de aderare la UE.

Declarații în acest sens au fost făcute de Janis Mazeiks, în platoul RLIVE TV, la emisiunea „Realitatea te privește”, difuzată vineri seara, 23 februarie 2024.

„Am observat progresul cel mai notoriu în sectorul energetic. Cunoașteți că, câțiva ani în urmă, țara era 100% dependentă de gazele rusești, iar acum ați reușit să obțineți această reziliență. Nu că ați supraviețuit, ci chiar ați reușit să trăiți această perioadă, să treceți de iarnă fără gazele rusești, având și depozite adecvate. Cunosc că există acum planuri privind achiziția de electricitate din afară. În această săptămână, am văzut, finalmente, că tarifele pentru gaz au început să scadă. În mare parte, asta este cred că e una dintre reformele care deja a produs niște rezultate foarte clare. Evident că mai există și alți pași, inclusiv în domeniul energetic, dar oricum este o poveste de succes”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Câteva luni mai târziu, pe 14 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii Europene au dat verdictul. Moldovei şi Ucrainei le-au fost deschise negocierile de aderare la UE. În prezent, autoritățile continuă asupra implementării celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. Documentul conține acțiuni, termeni și instituții responsabile pentru fiecare din cele nouă domenii: reforma justiției; cadrul electoral; combaterea corupției; deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private; combaterea criminalității organizate și spălării banilor; îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice; managementul finanțelor publice; implicarea societății civile și drepturile omului.

Obiectivul 2030

Chişinăul şi-a propus ca integrarea europeană a Moldovei să se producă până în 2030. Declaraţia a fost făcută de nenumărate ori de reprezentanții partidului de guvernare din țara noastră, şeful diplomaţiei din Moldova, Nicu Popescu, menţionând că ţinem morţiş să aderăm la UE concomitent cu Ucraina.

#ambasadorul UE la Chisinau #gaz rusesc #Moldova

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.