Hunter Biden, fiul preşedintelui american Joe Biden, a declarat vineri, 8 decembrie curent, că atacurile pe care le primeşte din partea sectoarelor de dreapta au ca obiectiv final să-l omoare şi să distrugă Preşedinţia tatălui său. Președintele american, Joe Biden, a refuzat, în aceeași zi, să comenteze problemele judiciare ale fiului său, inculpat de justiţia federală pentru fraudă fiscală într-un dosar care ar putea afecta campania pentru alegerile de anul viitor la care intenționează să participe din nou.

În timp ce pleca de la Casa Albă într-o deplasare în vestul ţării, preşedintele american i-a salutat pe jurnalişti, dar nu a rostit niciun cuvânt când aceştia l-au întrebat despre problemele penale ale fiului său.

Joe Biden is ignoring questions about his son’s criminal charges.

What happened to transparency? pic.twitter.com/zBxKmX9zFb

— Congressman Troy E. Nehls (@RepTroyNehls) December 8, 2023

Joe Biden se duce în statele Nevada şi California pentru a prezenta mari investiţii în domeniul feroviar şi pentru a participa la recepţii pentru campania sa de realegere. Dar aceasta ar putea avea de suferit din cauza celei de-a doua inculpări a fiului său, acuzat de această dată că ar fi „implicat într-o stratagemă” care i-a permis să nu plătească impozite în valoare de 1,4 milioane de dolari între anii 2016 şi 2019.

Sunt ani în care Hunter Biden, 53 de ani, „a cheltuit milioane de dolari pentru un stil de viaţă extravagant” – pentru a-şi finanţa consumul de droguri şi a-şi oferi compania unor „escorte” – „în loc să-şi plătească impozitele”, indică actul de acuzare. Această nouă inculpare înseamnă că fiul preşedintelui, deja urmărit penal pentru deţinere ilegală de armă, ar putea fi judecat în două rânduri în anul următor, în timp ce tatăl său va încerca să câștige un nou mandat la Casa Albă.

Un dosar jenant pentru preşedintele democrat, care se pregăteşte să se confrunte cu Donald Trump, predecesorul său în funcţie, care domină cursa de nominalizare republicană şi este implicat în numeroase dosare judiciare care îl vizează personal.

Aleşii republicani din Congres desfăşoară şi o anchetă pentru deschiderea unei proceduri de impeachment împotriva lui Joe Biden, pe motiv că acesta ar fi profitat de pe urma afacerilor controversate ale fiului său în străinătate. După ce s-a recuperat de dependenţa de droguri şi alcool, Hunter Biden se ocupă în prezent de pictură.

Tatăl său a negat întotdeauna că ar fi implicat în afacerile fiului său, susţinându-l în public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu este vorba despre mine. În fond, ceea ce încearcă ei să facă este să mă omoare, ştiind că pentru tatăl meu ar fi o durere mai mare decât ar putea el suporta”, a declarat Hunter Biden într-un interviu la Moby Pod, podcast-ul muzicianului american Moby, cu care este prieten. „Ei încearcă în modul cel mai ilegitim, dar raţional, să distrugă o Preşedinţie”, a adăugat el.

Hunter Biden a definit astfel campania de hărţuire a cărui ţintă susţine că este din cauza problemelor sale legale şi a dependenţelor de când tatăl său a candidat şi a câştigat alegerile pentru Casa Albă din 2020. În opinia sa, persoanele din spatele acestei campanii au ca scop ca el să recidiveze şi să consume din nou droguri.

„Au decis că singurul mod în care puteau submina încrederea tatălui meu şi capacitatea lui de a continua campania şi de a merge mai departe – în special după moartea fratelui meu – (a fost) să-l facă să creadă că ar putea să-şi piardă fiul pe care tocmai şi-l recuperase de la o moarte aproape sigură, din cauza dependenţei”, a insistat el.

Moby şi Hunter Biden s-au cunoscut în cadrul unui program de tratare a dependenţei de droguri şi sunt prieteni de trei ani. Interviul a fost înregistrat înainte de inculparea lui Hunter Biden, pentru a doua oară la nivel federal, când procurorii i-au deschis joi un nou dosar penal pentru evaziune fiscală.

Preşedinţia SUA nu a dorit să comenteze vineri noua inculpare, dar a subliniat că preşedintele Biden îşi iubeşte fiul şi este mândru de el. „Preşedintele a mai spus-o şi va continua să spună că îşi iubeşte fiul şi îl sprijină în timp ce continuă să-şi refacă viaţa. Nu voi spune mai mult decât ceea ce a repetat deja iar şi iar, că este mândru de fiul său”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, într-o conferinţă de presă.

#dosar #fiu #Hunter Biden #Joe Biden

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.