Preşedintele Joe Biden acuză armata rusă de genocid, folosind acest termen pentru prima dată și de a descrie situaţia din Ucraina, invadată de forţele ruse pe 24 februarie.

„Bugetul familiei voastre, capacitatea de a face plinul la maşină, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de un dictator care declară război şi comite un genocid la celălalt capăt al lumii”, a declarat preşedintele american în timpul unei vizite în statul Iowa dedicate combaterii inflaţiei.

Creşterea preţurilor la produsele de consum în luna martie a cunoscut cel mai rapid ritm din decembrie 1981, ajungând la 8,5%, potrivit Indicelui preţurilor de consum (IPC) publicat marţi de Departamentul Muncii.

Preşedintele Joe Biden a deplâns creşterea inflaţionistă suplimentară cauzată de invazia rusă în Ucraina, asigurând că „70% din creşterea preţurilor în martie a provenit din creşterea preţurilor la benzină a lui Putin”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Departamentul Muncii a declarat că „indicele benzinei a crescut cu 18,3% în martie (comparativ cu februarie) şi a reprezentat mai mult de jumătate din creşterea globală a preţurilor pe parcursul unei luni”.

„Invadarea Ucrainei de către Putin a dus la creşterea preţurilor la benzină şi la alimente în întreaga lume”, a spus preşedintele Biden.

Opoziţia republicană îi reproşează preşedintelui Joe Biden că are o politică economică ce alimentează inflaţia.

#cresterea preturilor #genocid #inflatie #Joe Biden

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.