Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

VIDEO ​„Kalașnikovul zburător” face prăpăd pe front. Distruge echipamente de milioane de dolari ale forțelor ucrainene

28 Iun. 2023, 18:34
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
28 Iun. 2023, 18:34 // În Lume //  Elena Putregai

La 16 luni de când Rusia a declanșat invazia, forțele ucrainene spun că Moscova își intensifică utilizarea dronelor kamikaze ieftine, capabile să distrugă echipamente mult mai valoroase și care nu sunt ușor de apărat.

Dronele Lancet, care sunt un tip de „muniții rătăcitoare” – aeronave pilotate de la distanță ce pot sta mai mult timp în aer și pot fi prăbușite intenționat în grupuri de inamici sau vehicule militare, a reprezentat o amenințare tot mai mare pe linia frontului ucrainean în ultimele luni, potrivit soldaților ucraineni.

Dronele ZALA KYB sunt produse de Zala Aero, o subsidiară a grupului Kalashnikov. Acestea pot transporta până la 3 kg de încărcătură (senzori și explozibil), zboară sub plafonul radar, cu o autonomie de peste jumătate de oră, o rază de circa 40 de km și pot prinde o viteză de 130 km/h.

Videoclipurile postate de canalele pro-ruse în ultima lună par să arate dronele Lancet deteriorând sau distrugând echipamente valoroase donate de Occident Ucrainei, cum ar fi un tanc Leopard 2 și un obuzier autopropulsat Caesar.

Dronele Lancet, folosite tot mai des pe front

Militarii ucraineni din patru echipaje de artilerie diferite au spus pentru Reuters că drona Lancet, supranumită și „Kalașnikovul zburător” , este una dintre principalele amenințări cu care se confruntă pe câmpul de luptă.

Mai mulți soldați au declarat că frecvența utilizării sale a crescut în ultimele luni.

„Mai devreme, în primăvară, nu foloseau Lanceturile la fel de des ca acum”, a declarat pentru Reuters Bogdan, un artilerist în vârstă de 35 de ani, care are indicativul Doc, aflat în apropiere de Avdiivka, pe linia frontului din regiunea Donețk.

Ministerul rus al Apărării a încurajat o creștere a producției de Lancet ca o modalitate ieftină de a lovi echipamentele occidentale de mare valoare oferite Ucrainei pentru contraofensiva sa, a declarat Samuel Bendett, analist la Center for a New American Security.

Bendett a precizat că, potrivit unor surse rusești accesibile publicului, o dronă Lancet costă aproximativ 3 milioane de ruble, echivalentul a 35.000 de dolari.

În comparație, analiștii estimează că o singură rachetă S-300 folosită de Rusia costă cel puțin câteva sute de mii de dolari. Asta în timp ce un tanc Leopard 2 valorează câteva milioane de dolari.

Deoarece Lancet este un dispozitiv de unică folosință care se distruge singur la impact, Bendett a declarat că tactica poate eficientă doar dacă costul este menținut la câteva zeci de mii de dolari pentru fiecare dronă.

Războiul dronelor în Ucraina

Ucraina a dezvoltat, de asemenea, capacități puternice în domeniul dronelor ca o modalitate rentabilă de a lovi ținte rusești.

Dronele de asalt pot trimite încărcături pentru a-și lovi ținta sau pot fi kamikaze, care se distrug la impact.

Bendett a declarat că există o nemulțumire în rândul comentatorilor ruși pro-război în legătură cu numărul mare de videoclipuri ucrainene care arată lovituri reușite ale dronelor și că sectorul rusesc al apărării dorește acum să creeze o narațiune concurentă.

Rusia pare să copieze unele dintre tacticile anterioare ale Ucrainei, cum ar fi atragerea unor ținte de mare valoare în poziții mai expuse înainte de a le lovi cu „muniții rătăcitoare”, a spus Bendett.

Dronele Lancet provoacă dificultăți

Iuriy Sak, un consilier al ministrului ucrainean al apărării, a recunoscut că utilizarea din ce în ce mai frecventă a dronelor Lancet de către Rusia a creat dificultăți.

„În fiecare zi doborâm cel puțin unul sau două dintre aceste drone Lancet… dar nu este o rată de interceptare de 100%, din păcate”, a spus Sak.

Sak a declarat că Lancet transportă o încărcătură explozivă relativ mică, variind între 1,5 și 5 kg.

Cum sunt pilotate dronele Lancet

Cu toate acestea, în ciuda faptului că este mai puțin puternică decât un obuz sau decât majoritatea rachetelor, Lancet pare să fie capabilă să provoace pagube semnificative.

Dronele Lancet sunt pilotate în timp real de către un pilot.

Sak a declarat că acest lucru le deosebește de drona Shahed-136, fabricată în Iran, pe care Rusia a folosit-o, de asemenea, pe scară largă pentru a lovi ținte ucrainene, deoarece o astfel de aeronavă fără pilot zboară către o destinație preprogramată și nu poate fi pilotată în timp ce se află în aer.

Cât poate zbuara cel mai nou model Lacent

Cel mai nou model Lancet, Lancet 3, poate zbura până la 50 km, a declarat Bendett, ceea ce o face mai capabilă să lovească ținte aflate adânc în spatele liniilor ucrainene decât orice altă dronă kamikaze rusă în afară de Shahed.

Capacitatea sa de a sta în aer și apoi de a-și urmări ținta reprezintă o amenințare pentru echipamentele de mare valoare, cum ar fi tancurile, artileria autopropulsată și sistemele de lansare a rachetelor.

Unul dintre vehiculele ucrainene aflat în periocul este BM-21 Grad, un lansator mare din epoca sovietică, montat pe camion, care poate lansa un baraj de până la 40 de rachete pe o zonă largă.

Sistemel ucrainene de rachete, luate la țintă de dronele Lancet

Puterea sa de foc îl face să fie o țintă prioritară pentru dronele Lancet, iar un videoclip distribuit săptămâna trecută pe canalele rusești pro-război părea să arate un Grad lovit de o Lancet. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent imaginile.

Un membru al echipajului unui lansator Grad din apropierea Avdiivka, care s-a prezentat cu indicativul Voron, a povestit că o dronî Lancet a fost trimisă să atace echipamentul său la începutul lunii mai.

După ce a tras asupra unei ținte rusești, Voron a spus că Gradul a fost imediat ținta unei rachete rusești S-300, care a ratat-o cu aproximativ 150 de metri. Cu toate acestea, o dronă Lancet a apărut apoi pe cer și a urmărit sistemul de rachete ucrainean.

„Am decis să fugim … După aproximativ 50 de metri, a căzut chiar în dreapta mea. Nu ne-a lovit, slavă Domnului”, a declarat tânărul de 27 de ani.

Sistemele de apărarea antiaeriană, derutate de viteza mică de deplasare

Dronele precum Lancet, care zboară jos și încet, tind să deruteze sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, care sunt construite pentru a intercepta ținte care se deplasează rapid și au o semnătură termică mai mare.

Plasele sau cuștile metalice pot ajuta la limitarea pagubelor, a declarat ficialul Ministerului ucrainean al Apărării, Iuriy Sak, dar cele mai bune mijloace de apărare sunt tunurile automate antidronă echipate cu radar, precum și sistemele de război electronic.

Sak a declarat că Ucraina are nevoie de mult mai multe astfel de sisteme din partea aliaților săi.

În lipsa unor astfel de sisteme, soldații ucraineni sunt adesea nevoiți să încerce să doboare dronele Lancet cu arme de calibru mic.

„Zboară cu 100 de kilometri pe oră, așa că doborârea lor cu arme de calibru mic nu este o provocare ușoară”, a spus Sak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!