Situația din capitala Ucrainei rămâne tot mai critică din cauza bombardamentelor rusești, iar mii de locuitori continuă să fie afectați de lipsa utilităților de bază. Potrivit autorităților, peste 1.300 de locuințe din Kiev sunt în continuare fără încălzire, în condițiile temperaturilor scăzute din ultimele zile. Pentru a sprijini populația, în capitală funcționează non-stop peste 90 de puncte de încălzire, destinate persoanelor afectate de întreruperile de energie și agent termic.

Totodată, mai multe corturi suplimentare de încălzire au fost instalate direct în curțile blocurilor, astfel încât ajutorul să fie cât mai aproape de oameni. Ministrul Afacerilor Interne, Igor Klimenko, a declarat că situația din Kiev rămâne extrem de dificilă și că au fost desfășurate forțe suplimentare din alte regiuni ale țării.

„Salvatorii, poliția, voluntarii și locuitorii care se auto-organizează demonstrează un nivel înalt de responsabilitate și cooperare. Se așteaptă același nivel de acțiuni practice și din partea autorităților capitalei”, a subliniat Igor Klimenko.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a precizat că așa-numitele centre de invincibilitate sunt dotate cu paturi, însă sunt destinate în principal persoanelor care au nevoie de asistență în caz de urgență sau din motive medicale. Reprezentanții instituției au menționat că aceste centre nu sunt adăposturi de noapte complet funcționale pentru toată populația, dar oferă sprijin de bază. În aceste puncte, oamenii au posibilitatea să se încălzească, să își încarce dispozitivele electronice, să bea ceai fierbinte și să primească sprijin psihologic.

Cea mai gravă situație se înregistrează în prezent în cartierul Troeșcina, unde aproximativ 600 de clădiri rezidențiale rămân fără electricitate, încălzire și apă. Autoritățile anunță deschiderea unor centrale termice suplimentare pentru locuitorii din diferite cartiere ale orașului, scrie RBC-ua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că armata rusă a lansat un atac asupra Kievului pe 24 ianuarie, în urma căruia mai multe case și clădiri au fost distruse, o persoană a murit, iar alte patru au fost rănite.

#atac rusesc #infrastructura energetica #Kiev #război Ucraina #victime

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.