Președintele României, Klaus Iohannis, este primit în vizită la Casa Albă de președintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Joe Biden, după ce Vladimir Putin şi-a preluat noul mandat, scrie antena3.ro.

Klaus Iohannis se află, marți și miercuri, într-o vizită la Washington, acolo unde va discuta despre agenda internațională și bilaterală.

„Felul în care am reuşit ca ambele state ale noastre să lucreze mai bine, să trăiască mai bine, felul în care am reuşit să garantăm securitatea popoarelor noastre, să ne crească economiile. Toate acestea ne arată că avem multe de discutat. Cred că este important să subliniem că am reuşit să mergem mai departe să obținem rezultate foarte bune. Lucrăm la programul Visa Wavier pentru România. Cel mai important este găsirea unei căi pentru a restaura pacea în Ucraina. România a făcut tot ce i-a stat în putință şi trebuie să găsim căi să împiedicăm ca Rusia să câștige acest război în Ucraina. Trebuie să rămânem uniţi şi să lucrăm împreună”, a spus preşedintele Klaus Iohnnis.

Președintele SUA, Joe Biden a spus că ceea ce a făcut România este important atât pentru Europa, cât și pentru toată lumea.

„Cred că niciun partener NATO nu a demonstrat un angajament mai ferm faţă de Alinaţa Euroatlantică şi în favoarea parteneriatului dintre cele două ţări ale noastre. Ceea ce aţi făcut şi veţi face în continuare este important atât pentru Europa şi pentru întreaga lume”, a spus Joe Biden.

Miercuri, 8 mai, lui Klaus Iohannis îi va fi decernat premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024. Trofeul îi va fi onorat în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Președintele Klaus Iohannis este primul șef de stat european onorat cu această distincție în cei 24 de ani de la înființarea premiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Casa Alba #Joe Biden #Klaus Iohannis

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.