Kosovo și Serbia au făcut schimb de acuzații în legătură cu o confruntare cu morți între bărbați înarmați de etnie sârbă și poliția din nordul Kosovo.

Un polițist și trei dintre atacatori au fost uciși duminică în timpul asediului unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska. Premierul kosovar Albin Kurti a acuzat Serbia că susține grupul armat, scrie bbc.com.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că oficialii kosovari poartă responsabilitatea finală pentru aceste decese. El a declarat că cei trei bărbați înarmați uciși erau sârbi din Kosovo.

Confruntarea de duminică marchează una dintre cele mai grave escaladări din ultimii ani în Kosovo și urmează luni de tensiuni tot mai mari între cele două părți. Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar Serbi, împreună cu aliații cheie ai Belgradului, China și Rusia, nu o recunoaște.

Mulți sârbi îl consideră locul de naștere al națiunii lor. Însă, din cele 1,8 milioane de persoane care trăiesc în Kosovo, 92% sunt de etnie albaneză și doar 6% sunt de etnie sârbă.

Împușcăturile au început în jurul orei locale 03:00 (01:00 GMT), după ce poliția kosovară a declarat că a ajuns la Banjska, unde aproximativ 30 de bărbați înarmați până-n dinți s-au baricadat anterior în mănăstirea din apropierea graniței cu Serbia.

Trei dintre atacatorii înarmați au fost uciși în lupte pe parcursul zilei, în timp ce poliția a organizat ceea ce ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a descris drept o „operațiune de curățare„.

„Am pus acest teritoriu sub control. Acest lucru s-a făcut după mai multe bătălii consecutive”, a declarat el.

Autoritățile locale au declarat că șase persoane au fost arestate și că a fost confiscat un număr semnificativ de arme. Autoritățile nu au precizat dacă persoanele reținute au luat parte la atac. Între timp, Biserica Ortodoxă Sârbă a declarat că bărbații înarmați au părăsit mănăstirea pe timp de noapte, a relatat agenția de știri Reuters.

Ofițerul de poliție kosovar a fost ucis înainte de ocuparea mănăstirii.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a acuzat „criminali sponsorizați de Serbia” pentru incursiune, spunând că aceștia erau „profesioniști, cu pregătire militară și polițienească”, care au fost finanțați și motivați de Belgrad.

Președintele Serbiei, Vucic, a ripostat, acuzându-l pe Kurti pentru luni de „provocări”. Deși a descris moartea polițistului kosovar ca fiind „absolut condamnabilă„, el a declarat că Kurti poartă responsabilitatea pentru acest incident. „Singura lui dorință este să ne tragă într-un război cu NATO și acesta este singurul lucru pe care îl face toată ziua”.

Președintele Vucic a declarat că ar fi fost mai puține victime dacă ar fi intervenit forțele de menținere a păcii KFOR conduse de NATO. În prezent, în Kosovo se află aproximativ 4.500 de membri ai forțelor de menținere a păcii.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a condamnat ceea ce a numit „atac hidos„, afirmând că cei responsabili trebuie aduși în fața justiției. Tensiunile sunt foarte mari în Kosovo, după ciocnirile violente care au urmat alegerilor locale contestate din luna mai.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primarii albanezi din Kosovo au fost instalați în zone cu populație majoritar sârbă, după ce locuitorii locali au boicotat scrutinul. Josep Borrell i-a reproșat lui Kurti că nu a reușit să înființeze o asociație a municipalităților cu majoritate sârbă care să le ofere mai multă autonomie.

NATO a desfășurat 700 de soldați suplimentari în Kosovo pentru a face față tulburărilor din orașul nordic Zvecan, în urma alegerilor. Aproximativ 30 de membri ai forțelor de menținere a păcii ale NATO și peste 50 de protestatari sârbi au fost răniți în confruntările care au urmat.

#Kosovo #NATO #Serbia #soldati

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.