VIDEO Kremlinul reacționează la declarațiile lui Zelenski de la Bulboaca despre NATO: Kievul nu este pregătit de pace

Speranțele Ucrainei de a adera la NATO devin „din ce în ce mai îndepărtate”, a declarat președintele Vladimir Zelenski la summitul Comunității Politice Europene (CPE) de la Bulboaca, Republica Moldova, care a avut loc joi, 1 iunie 2023. În opinia Kremlinului acesta a fost un apel nou de a acorda Ucrainei aderarea la NATO, ceea ce sugerează că Kievul nu este pregătit să „rezolve problemele de la masa negocierilor”. Acest lucru a fost declarat presei ruse de secretarul de presă al preşedintelui Rusiei, Dmitri Peskov.

„Îmi pare rău că trebuie să-mi exprim aici frustrarea atât în numele soldaților care luptă pentru libertate, cât și în numele poporului”, a adăugat Zelenski.

Potrivit acestuia, „a venit momentul deciziilor” și la summitul Alianței Nord-Atlantice din această vară ar trebui luată decizia de a accepta Kievul în rânduri.

Zelenski a spus că înțelege că țara nu se poate alătura alianței înainte de încetarea ostilităților, dar se așteaptă să audă un „semnal clar” despre perspectiva aderării sale la întâlnirea din Lituania.

Summitul NATO din acest an va avea loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie.

Kremlinul a reiterat că împiedicarea Ucrainei să adere la NATO este unul dintre obiectivele „operațiunii speciale”.

„Rusia va căuta să-și îndeplinească sarcinile. Rusia va căuta să-și asigure interesele și securitatea. Acest lucru exclude o astfel de extindere a alianței și abordarea ei directă de granițele noastre, inclusiv prin Ucraina către NATO”, a subliniat Peskov.

Potrivit acestuia, extinderea blocului „este unul dintre principalii factori iritanți” pentru Moscova, iar multe țări europene înțeleg acest lucru.

„Dar, din păcate, muzica din NATO este comandată de Washington”, a adăugat el, numind statele europene „instrumente ascultătoare în această orchestră”.

Ucraina a solicitat o intrare accelerată în NATO în septembrie 2022, pe fondul aderării Rusiei la regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. În aprilie, secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat un acord între țările participante conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO. Scopul principal al aliaților din bloc, a spus el, este „să asigure victoria Ucrainei”. El a mai spus că, după încheierea conflictului, Kievul ar trebui să aibă „mijloace de descurajare pentru a preveni noi atacuri”. Potrivit ziarului Politico, țările de pe flancul estic al alianței sunt în favoarea unui „semnal clar” către Ucraina că acest lucru se va întâmpla, dar în Europa de Vest insistă ca discuția să fie amânată până la sfârșitul ostilităților.

#Bulboaca #Vladimir Zelenski #NATO #Kremlin

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.