Deși locuiesc la doar câțiva kilometri de râul Prut, locuitorii din comunele Cuhnești și Balatina, raionul Glodeni, nu au apă la robinet. Unele fântâni au secat, iar în cele care au mai rămas, apa este de proastă calitate, scriu colegii de la NordNews. Vestea bună este că apa din Prut a ajuns până la stația de tratare din Balatina, grație unui proiect finanțat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, implementat ADR Nord, în valoare de 37,6 mln lei. Restul lucrărilor de conectare la apeduct vor fi suportate deja de primării și localnici.

Fântânile de aici sunt adânci. Chiar și așa, apa este puțină.

„52 de ani de când nu este apă. Cei tineri, care au plecat pe la Moscova, și-au făcut fântâni, dar restul ce să facă? Nu avem de unde. Acolo locuiesc doi invalizi. Astăzi, unul a plecat la o operație la inimă”, a spus Ecaterina Bobu, locuitoarea s. Cuhnești.

Și mai greu le este locuitorilor din dealul satului. Pe vremuri, aceștia luau apă din fântâni arteziene.

„Fostul primar, Bețișor, a vândut motorul și am rămas fără apă. Iată”.

Acum, oamenii sunt nevoiți să care apa cu gălețile sau merg la fântână cu butoaiele, pe care le încarcă în căruță.

„Mergem și de trei ori. Eu nu prea mă duc pentru că sunt bolnavă de picioare, se duce bărbatul, fiul. Sperăm, ne-am bucurat când am văzut stația, au instalat rețeaua, asta ne bucură”, a spus Nina Gașinov, locuitoarea s. Cuhnești.

Robinetul va fi deschis atunci când 150 de case vor fi conectate la rețea. În prezent, în satul Balatina sunt 50 de conectări. Apeductul a fost instalat doar până la marginea comunei. De acolo, cheltuielile de montare vor fi suportate de autorități și locuitori. La Balatina, suma ajunge la 2400 de lei de la fiecare gospodărie, iar la Cuhnești încă nu au fost făcute calculele.

„Noi nu cerem contribuții la rețea pentru că știm că situația este dificilă. Suntem mulțumiți să contribuie măcar la conectare”, a declarat Dumitru Iațuc, primarul comunei Balatina.

În cadrul proiectului de 37, 6 milioane de lei, au fost finalizate lucrările de construcție a stației de pompare a apei din Prut din satul Bisericani, a apeductului magistral Prut-Balatina, cu o lungime de 9,36 km, dar și a stației de tratare a apei din Balatina.

Primarii spun că vor căuta resurse pentru a aduce apa până la gospodăriile oamenilor. Un prim ajutor a venit din partea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

„Am instalat două turnuri de apă și tras patru kilometri de rețea internă. Mai lasă de dorit pentru că avem nevoie de încă de 23 km. În total, pe comună avem nevoie de 27 km de rețea internă”, a declarat Angela Ceban, primarul comunei Cuhnești.

Autoritățile raionale sunt acum în căutare de bani pentru a extinde apeductul.

„Noi pregătim acum documentele și ne dorim să ajungem cu acest apeduct și în orașul Glodeni, satele Cajba, Hîjdieni. Cu cât mai mulți consumatori vom avea, cu atât prețul va fi mai mic”, a declarat Ion Cojocari, președintele raionului Glodeni.

În comunele Balatina și Cuhnești locuiesc peste 8000 de oameni.

#Balatina #Cuhnești #Prut

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot