Congresul Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmează să se desfășoare în toamna acestui an, însă data exactă încă nu a fost stabilită. Anunțul a fost făcut de către președinta interimară a PDM, Monica Babuc, care afirmă că „nu exclude că ar putea să-și înainteze candidatura”.

Deși afirmă ar putea candidat, Babuc precizează că șefia partidului ar putea fi râvnită și de alți colegi ai ei.

„Nu se exclude această probabilitate că voi candida și eu, dar cu siguranță vor fi și alți candidați, pentru că ne propunem să existe o alegere democratică. Toate aceste lucruri le vom discuta cu colegii noștri pentru a vedea cine din noi au cele mai mari șanse ca să conducă partidul”, a spus Babuc în cadrul emisiunii „Puterea a Patra”.

Referitor la faptul dacă Monica Babuc cunoaște pe cineva din PDM care ar intenționa să candideze la șefia partidului, actuala președintă interimară a democraților afirmă că „sunt mai mulți colegi care ar putea să concureze”.

„Nu aș vrea să dau acuma nume. Știu că cineva s-a expus. Domnul Diacov declară că nu intenționează să candideze. Referitor la domnul Pavel Filip nu am discutat cu domnia sa, însă, la moment el a procedat bărbătește că s-a retras, chiar dacă și-a asumat ceea ce s-a întâmplat după alegerile din 11 iulie din 2021, partidul nu a devenit unul parlamentar. Nu cunosc intențiile dânsului de a candida, dar știu că este dispus pentru a pune umărul la dezvoltarea PDM. Mai puțin cred că o să candideze la funcția de președinte. Dar, nu se exclude nimic”, a conchis Babuc.

Amintim că, la 30 octombrie 2021, Consiliului Politic Național al PDM a ales-o în funcția de președintă interimară a formațiunii pe Monica Babuc, după ce la 16 octombrie același an, Pavel Filip și-a anunțat retragerea de la conducerea partidului.

#alegere #congres #Monica Babuc #PDM #presedinte

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.