România şi Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după întâlnirea cu omologul polonez, Andrzej Duda.

„România şi Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană şi vom continua să acţionăm pentru ca acest obiectiv să devină realitate”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, într-o serie de declarații de presă ce au urmat convorbirilor sale politice cu omologul polonez, Andrzej Duda, scrie caleaeuropeana.ro.

El a precizat că a discutat cu preşedintele Poloniei despre rolul şi responsabilitățile pe care România şi Polonia le au în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică”, a mai declarat şeful statului român, după ce săptămâna trecută s-a aflat la Chișinău pentru a transmite că România este alături de Republica Moldova, aşa cum a fost mereu, în timp ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat luni, la Bruxelles, că România, Germania și Franța vor lansa “Platforma de sprijin pentru Moldova” și că miniștrii de externe ai celor trei țări vor găzdui o conferință la Berlin pe 5 aprilie în acest sens.

Duda, care a sosit la București după vizite la Chișinău și la Sofia, a evocat susţinerea perspectivelor europene ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, adăugând că obţinerea statutului de ţară candidată este un „ajutor foarte necesar, mai ales Ucrainei”.

La recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles în perioada 10-11 martie, liderii UE au invitat Comisia Europeană să elaboreze avize pentru cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.

#Andrzej Duda #Klaus Iohannis #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.