Șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, consideră că „pământul rusesc” ar trebui să fie apărat pe frontul din Ucraina, ci nu la Moscova. Luni, liderul de la Groznîi i-a numit pe lași și provocatori pe rușii care s-au opus construcției moscheei de lângă Lacul Sfânt – un loc sacru pentru ortodocșii din fosta Uniune Sovietică.

Potrivit lui Kadîrov, toți apărătorii „pământului rusesc” ar trebui să ia mitralierele în mâini și să meargă să lupte în Ucraina.

„Ia o mitralieră, dă deoparte un musulman care luptă în locul tău astăzi în Donbasul rusesc și arată-ți patriotismul. Arată cât de mult îți iubești patria prin fapte, dar nu prin cuvinte sau provocări. Iată unde pământul rusesc are astăzi nevoie de protecție și bărbați adevărați! Asta nu ți-e să vorbești la microfon, în fața camerei, sătul și bine odihnit”, a scris Kadîrov pe canalul său de Telegram.

În cadrul aceluiași mesaj, el a mai menționat că mitingurile organizate de moscoviții care se împotrivesc construcției moscheei reprezintă o provocare.

„Instigatorii acționează pentru a servi intereselor occidentale, indiferent de explicațiile pe care le aduc. Intenționat sau nu – nu contează. Este o provocare! Astfel de instigatori trebuie fie mobilizați – pentru a-și arunca toată furia asupra inamicului, fie trimiși în instanță ca diversioniști informaționali, care acționează în avantajul sataniștilor. Lași și provocatori”, a conchis șeful Ceceniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Capitala Federației Ruse se discută încă din februarie despre construcția celei mai mari moschei din Europa, în suburbia Kosino-Uhtomski. Locul este situat lângă un lăcaș de cult al Bisericii Ortodoxe Ruse și Lacul Sfânt – care este venerat de credincioșii locali.

Presa rusă scrie că mii de oameni s-au opus construcției moscheei, inclusiv luptătorul MMA Maxim Divnici, precum și militarii ruși care luptă împotriva Ucrainei. Un bărbat a îngropat chiar și un cap de porc pe șantierul viitoarei moschei, dar a fost reținut la scurt timp de forțele de securitate.

Pe 12 martie, locuitorii Moscovei au mers la o slujbă de rugăciune împotriva construcției moscheei din capitala Federației Ruse. Potrivit participanților, lăcașul musulman de cult va deveni un refugiu pentru refugiați și migranți, lucru care ar putea crește rata criminalității.

Adjunctul muftiului suprem a declarat că Moscova se confruntă cu o „nevoie catastrofală” de moschee, întrucât în Capitala rusă trăiesc deja peste un milion de musulmani.

#constructie #moschee #moscova #proteste #Ramzan Kadîrov

Timp de patru zile (17-20 septembrie 2026), peste 2.000 de spectatori au fost prezenți la proiecțiile și evenimentele conexe din cadrul ediției a XII-a a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău. Mai mult de 500 de persoane au participat la proiecțiile desfășurate în paralel în orașele Hâncești, Nisporeni, Călărași și Strășeni. Între 23 septembrie și 10 octombrie, Zilele Filmului Românesc continuă în alte șase localități din Republica Moldova: Cimișlia, Ungheni, Florești, Sângerei, Bălți şi Cahul. Ediția a XII-a a ZFR s-a extins, în afara capitalei, într-un număr record de zece orașe.

La Cineplex Loteanu și Cinema Odeon din Chișinău, publicul a avut șansa de a viziona filme românești noi (proiectate în premieră în Republica Moldova), dar și clasice, și de a discuta despre ele cu invitații speciali ai festivalului, la sesiunile de întrebări și răspunsuri (Q&A) de după proiecții. În plus, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), studenții catedrei Multimedia au participat la un masterclass susținut de Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, și o întâlnire cu Valeriu Andriuță, cineastul căruia i-a fost dedicată secțiunea FOCUS a ediției a XII-a. Festivalul s-a desfășurat din nou într-o atmosferă de sărbătoare a cinematografiei românești.

Secțiunea FOCUS s-a deschis, la gala inaugurală a ZFR 2026, cu lungmetrajul „Cercul” (o coproducție între cinematografiile de pe cele două maluri ale Prutului), în prezența regizorului și scenaristului Valeriu Andriuță, a producătoarei și monteuzei Iulia Andriuță și a multor membri ai distribuției și echipei tehnice a filmului. Aceeași secțiune le-a oferit spectatorilor două filme românești premiate în care Valeriu Andriuță a interpretat roluri memorabile: „După dealuri” (regia Cristian Mungiu, 2012) și „Dragoste 1. Câine” (regia Florin Șerban, 2018). De asemenea, cineastul omagiat printr-un FOCUS le-a prezentat studenților cinci scurtmetraje, realizate între 1999 și 2020, în care a jucat sau pe care le-a scris și regizat.

Secțiunea FILME NOI a inclus titluri selectate și premiate la importante festivaluri internaționale în 2025 și 2026, precum „Y” (în prezența lui Alexandru Baciu, scenarist și regizor al filmului), „Piatră foarfecă hârtie” (cu participarea regizorului-scenarist Adrian Sitaru și a actriței Virginia Rusu), „Dinți de lapte” (regia Mihai Mincan, proiecție în prezența actorului Igor Babiac) și „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović). De asemenea, filmul pentru publicul tânăr și familie „Atlasul universului”, scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu și regizat de Paul Negoescu, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin din 2026, s-a bucurat de o proiecție specială. Secțiunea FILM PENTRU COPII a mai inclus un lungmetraj de animație clasic, „Robinson Crusoe”, o coproducție româno-italiană din 1974, în regia lui Victor Antonescu și Francesco Maurizio Guido „Gibba”.

Secțiunea RETRO i-a fost dedicată anul acesta popularului actor Florin Piersic, care a aniversat, la începutul lui 2026, 90 de ani. Din bogata sa filmografie au fost prezentate trei titluri de referință, alese chiar de Florin Piersic: „Parașutiștii” (regia Dinu Cocea, 1973), „Pintea” (regia Mircea Moldovan, 1976) și „Drumul oaselor” (regia Doru Năstase, 1980). Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, a dialogat cu spectatorii pe marginea filmelor din RETRO Florin Piersic 90.

Tradiția lansării unei cărți de cinema în limba română a continuat și în acest an, prin prezentarea volumului „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție”, de Liri Chapelan, o remarcabilă lucrare de teorie a mediilor, cu importante implicații pentru filmologie, dedicată fenomenului obsolescenței și reevaluării trecutului cinematografului.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic anual, organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.