Într-un interviu acordat unui post de televiziune rus, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Statele Unite nu mai sunt pregătite să implementeze propunerile privind Ucraina, convenite la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage, Alaska.

„Așadar, se pare că ni se spune că problema ucraineană trebuie rezolvată. Ei bine, la Anchorage, am acceptat propunerea Statelor Unite. Deci, dacă abordăm lucrurile așa, ca niște bărbați, ei au făcut propunerea, noi am acceptat-o, iar problema trebuie rezolvată. Indiferent ce spun în Ucraina sau în Europa, suntem perfect conștienți de rusofobia abjectă a majorității regimurilor din Uniunea Europeană, cu rare excepții. Poziția Statelor Unite era ceea ce conta pentru noi. Și astfel, acceptând propunerile lor, se pare că am îndeplinit sarcina de a rezolva problema ucraineană și de a ne îndrepta către o cooperare pe scară largă, reciproc avantajoasă”, a spus Lavrov.

Totuși, oficialul rus a subliniat că, în realitate, lucrurile merg diferit, iar SUA continuă să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

„În practică, contrariul este adevărat: se impun noi sancțiuni, iar războiul împotriva petrolierelor se poartă, după cum știți, în marea liberă, încălcând Convenția privind dreptul mării. Indiei și celorlalți parteneri ai noștri li se interzice să achiziționeze resurse energetice rusești ieftine și ușor disponibile”, a precizat ministrul.

Lavrov a mai afirmat că obiectivul Statelor Unite este dominarea economică globală și că, deși Rusia era pregătită să implementeze modificările convenite pentru Ucraina, americanii nu mai sunt dispuși să le respecte. Ministrul a adăugat că nu vede un viitor prosper în sfera economică în condițiile actualelor politici ale Washingtonului, transmite Meduza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că întâlnirea la nivel înalt dintre Putin și Trump a avut loc pe 15 august 2025, în Alaska, privind războiul declanșat de Kremlin în 2022 în Ucraina. În urma întrevederii, liderul de la Casa Albă a declarat că a purtat discuții pozitive cu omologul său rus.

#acuzatii #Alaska #Lavrov #război Ucraina #SUA

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.