Primăria Municipiului Chișinău informează miercuri, 24 aprilie curent, că Proiectul „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău”, realizat cu suportul finanțatorilor europeni: BERD, BEI și Fondul Parteneriatului Estic pentru Eficiență Energetică (E5P), a contribuit la creșterea performanței clădirilor instituțiilor beneficiare, la reducerea costurilor pentru întreținere, dar și la crearea de condiții mai bune, la standarde europene: pentru medici și pacienți, elevi și profesori, educatori și micuți de la grădiniță. Acestea sunt principalele concluzii făcute de reprezentanții APL Chișinău, ai finanțatorilor și ai beneficiarilor, expuse în cadrul unei ceremonii speciale la final de Proiect, transmise în direct de RLIVE.

Proiectul „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău” a fost lansat la începutul anului 2021, având ca scop eficientizarea energetică a instituțiilor publice din Chișinău. A fost destinat pentru 22 de instituții publice municipale: 14 licee, 5 grădinițe și 3 spitale.

Principalele tipuri de lucrări prevăzute în Proiect au inclus: izolarea exterioară a clădirilor (pereți, acoperiș și subsol), înlocuirea tâmplăriei cu soluții eficiente, instalarea sistemelor de ventilare cu recuperarea căldurii, montarea sistemului de iluminare cu LED, înlocuirea sistemelor termice și reabilitarea rețelelor inginerești, instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice etc. Suprafața totală a instituțiilor este de peste 180 mii metri pătrați, iar numărul beneficiarilor finali ai proiectului se ridică la circa 35 de mii de persoane, anual.

Primarul Ion Ceban a ținut să remarce că Proiectul de eficientizare energetică este unul de cea mai mare anvergură din regiune de acest tip. De asemenea, a mulțumit tuturor celor care s-au implicat direct sau indirect în realizarea acestei inițiative, datorită căreia au fost eficientizate energetic 22 de clădiri publice importante pentru municipiu: școli, grădinițe și spitale, care au fost aduse la standarde europene autentice.

„Au fost create condiții mai bune pentru medici și pacienți, elevi și profesori, educatori și pici de grădiniță, iar toate acestea înseamnă creșterea calității vieții”.

Potrivit edilului, este cel mai de anvergură proiect în domeniul eficienței energetice a clădirilor publice la ziua de astăzi nu doar în Capitală, dar și în Republica Moldova.

„Suntem mândri de rezultatele obținute și ne bucurăm că Primăria Chișinău, prin cooperare cu partenerii europeni poate îmbunătăți viața cetățenilor”, a adăugat el.

Aceste obiective au fost realizate printr-un complex de măsuri, care au inclus lucrări de: termoizolare a pereților, subsolului, acoperișului, schimbarea ferestrelor și ușilor vechi, modernizarea punctelor termice și rețelelor de termoficare, instalarea sistemului de iluminare led, instalare sisteme fotovoltaice și ventilație, precum și înlăturarea azbestului.

Proiectul de pionierat în acest domeniu a fost implementat de Primăria Chișinău cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții, și Fondul parteneriatului estic pentru eficiență energetică (E5P) cu un buget de 25 milioane de Euro (500 milioane de lei), inclusiv componentă de grant de 5 milioane de Euro.

Pentru realizarea Proiectului, APL Chișinău a beneficiat de sprijinul partenerilor de dezvoltare importanți: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Estic pentru Eficiență Energetică E5P. Bugetul total a Proiectului a constituit 25 milioane de Euro (500 milioane lei).

La eveniment au participat: primarul general, Ion Ceban, reprezentanți ai finanțatorilor europeni ai Proiectului, ambasadori acreditați la Chișinău, beneficiari, jurnaliști etc.

Alături de investițiile în eficiență energetică, în ultimii ani, Primăria Municipiului Chișinău, a obținut mijloace de peste 3 miliarde de lei, de la partenerii europeni – care au fost îndreptate în proiecte de infrastructură, de transport, reabilitarea râului Bîc, managementul deșeurilor. În prezent, echipa Primăriei Chișinău lucrează asupra a noi proiecte, ce vor permite extinderea programului actual în multe alte instituții de menire socială pentru oameni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BEI #BERD #Ion Ceban #primaria chisinau

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.