Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a susținut o conferință de presă de totalizare a campaniei PAS pentru alegerile locale generale, alături de Lilian Carp. Totodată, candidatul la funcția de primar general continuă întâlnirile cu angajații din diferite domenii. Acesta a discutat cu angajații Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ai unei rețele de farmacii, ai Centrului medical privat și ai unor rețele de supermarketuri din Chișinău.

În cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale, echipa PAS a mers în satele și orașele Republicii Moldova, pentru a îndeplini cel mai important scop al său: de a vorbi cu oamenii și de a afla ce își doresc ei. Oamenii vor condiții normale de viață: acces la apă și canalizare, drumuri bune, iluminare stradală și siguranță pe străzi, colectarea deșeurilor calitativă și la timp și asigurarea altor necesități de bază.

Progrese în acest sens deja există, datorită proiectelor precum „Satul European”, implementat de Guvern, iar pentru ca acestea să aibă continuitate, este important ca primarii localităților noastre să fie cu adevărat pro-europeni, a menționat Grosu.

„Un primar european este cel care se gândește la dezvoltarea și viitorul localității sale. Primarul este legătura directă dintre Guvern și cetățean. El este cel care gestionează bugetul local, este cel care aduce proiecte pentru localitățile sale și cel care le implementează eficient. Este foarte important să avem cât mai mulți oameni onești la conducerea Primăriilor și Consiliilor locale”, a afirmat președintele Parlamentului și președintele PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Problemele cu care se confruntă locuitorii Chișinăului s-au creat datorită nepăsării Primarului actual, care a realizat doar 13% din ce și-a propus în programul său electoral din 2019. Majoritatea proiectelor au fost realizate cosmetic și din bani împrumutați de la băncile comerciale, în sumă de 1,77 miliarde de lei. Astfel, majoritatea întreprinderilor municipale au ajuns în prag de faliment, iar oamenii sunt nevoiți să plătească din banii proprii aceste credite.

„Dragi locuitori ai Chișinăului, în această campanie, am fost singurii care am venit cu un program cu soluții pentru probleme majore, pe care le are municipiul Chișinău: curțile de bloc distruse, ambuteiaje kilometrice, infrastructură depășită, dezvoltare haotică și construcții ilegale, economie locală îngenuncheată și un sistem de educație care a fost luat ostatic de către partidul Primărie. Doar noi am vorbit despre soluțiile pentru aceste probleme”, a punctat Lilian Carp.

În cadrul întâlnirilor cu locuitorii Chișinăului, candidatul pentru funcția de primar general a vorbit despre problemele acestora, dar și a propus căi de soluționare. Este necesară crearea și dezvoltarea unui Parc industrial în mun. Chișinău, care să ofere mai multe locuri de muncă oamenilor, este necesară reabilitarea infrastructurii și asigurarea serviciilor medicale de calitate. Oamenii vor un oraș sigur, oamenii vor o capitală europeană.

#alegeri #Chisinau #Lilian Carp #PAS

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.