UP DATE

Avocații lui Igor Dodon au invocat neconstituționalitatea legii adoptate în Parlament, în baza căreia judecătorul Vladimir Timofti a fost numit prin dispoziția CSM în funcție de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție. Demersul avocaților a fost admis parțial. Sesizarea acestora a fost expediată la Curtea Constituțională.

UP DATE

Judecătorii CSJ au respins cererea avocaților lui Igor Dodon de a-l recuza pe procrurorul de caz, Petru Iarmaliuc. Decizia nu poate fi contestată.

UP DATE

Avocații lui Igor Dodon îl acuză pe procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, de falsificarea datelor din dosar și au cerut recuzarea acestuia. Judecătorii au anunțat pauză de 15 minute și s-au retras în deliberări.

știrea inițailă

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, astăzi a compărut, din nou, în fața judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, unde este examinat dosarul „kuliok”.

După filmările protocolare, presa a fost rugată să părăsească sala de judecată.

Dosarul fostului șef de stat Igor Dodon, în care se va cerceta episodul filmat în iunie 2019, când a primit de la Vladimir Plahotniuc o pungă neagră, a ajuns în instanță, iar prima ședință de judecată a avut loc luni, 17 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ex-președintele țării este învinuit că ar fi luat de la fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, bani pentru a negocia cu Federația Rusă. Potrivit legii, dosarul este examinat direct de către magistrații Curții Supreme de Justiție, deoarece această instanță este competentă să judece cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.

După ce au apărut imaginile video în spațiile publice în anul 2020, Dodon afirma întâi că sunt trucate, deși în video vorbea despre un oarecare Cornel, care ar urma să achite salariile. Se presupune că ar fi vorba despre socialistul Corneliu Furculiță.

Conform ex-șefului de stat, Vlad Plahotniuc, Serghei Iaralov, Oazu Nantoi, Alexandr Slusari, Iurie Reniță, Dumitru Diacol, Pavel Filip, Adrian Candu, Lilian Carp, dar și alți politicieni și foști oficiali sunt prezentați de acuzare drept martori.

„Toți martorii spun că nu au participat la discuiții și doar au văzut în presă. Noi vom aveam peste 150 de martori din partea noastră”, a afirma Igor Dodon.

Fostul șef al statului insistă ca ședințele de judecată să fie publice. Mai mult, el avertizează că va publica toate șase volume a dosarului penal intentat pe numele să-u.

#CSJ #dosarul Energocom #Igor Dodon #sedinta de judecata

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.