Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Lucrările de reabilitare și modernizare a postului vamal Leușeni sunt în proporție de 80% finalizate

15 Dec. 2021, 11:22
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
15 Dec. 2021, 11:22 // Societate //  Realitatea.md

Lucrările de reabilitare a unuia dintre cele mai importante obiecte de infrastructură de la frontieră – postul vamal Leușeni au ajuns aproape de final, fiind realizate în proporție de circa 80%.

Așadar, începând cu data de 10 decembrie 2021, Serviciul Vamal a deschis traficului transfrontalier două piste noi pe sensul de intrare în țară, în scopul eficientizării procedurilor de control la frontieră și reducerea timpului de așteptare. Cele două piste au fost reconstruite în cadrul proiectului major de investiții, Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România – Moldova, respectiv birourile vamale Albița – Leușeni, Sculeni – Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernul Republicii Moldova.

Valoarea contractului pentru lucrările de reabilitare si modernizare a postului vamal Leușeni constituie peste 16,8 milioane lei, dintre care grant – 64.28%, iar contribuția Guvernului – 35.72%.

Pană în prezent au fost realizate circa 80% din totalul lucrărilor, mai exact:

  • Reabilitarea și modernizarea clădirilor existente;
  • Construcția pavilioanelor și a copertinelor – au fost executate lucrările de betonare a fundațiilor, precum și montarea carcasei metalice;
  • Au fost construite fântâni intermediare de apă, stații de pompare și tratare  a apei, rezervoare de nămol cu stații de pompare a apelor reziduale și uzate etc;
  • Au fost reabilitate pistele la intrare în țară, precum și reabilitate căile de acces la sistemul de alimentare cu apă construit;
  • S-a inițiat modernizarea sistemelor de iluminat și semnalizare.

Termenul de realizare a lucrărilor la postul vamal Leușeni stabilit în contract este 28 iunie 2022, însă autoritatea vamală planifică finalizarea acestora înainte de termen.

Adițional, Serviciul Vamal examinează posibilitatea inițierii unui proiect de modernizare a postului vamal Leușeni și în ceea ce privește energia alternativă, prin montarea panourilor fotovoltaice, ceea ce va reduce cheltuielile pentru consumul de energie și va contribui la protejarea mediului înconjurător.

Proiectul „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România-Moldova, respectiv birourile vamale Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni și Giurgiulești-Giurgiulești” este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și cofinanțat de statele participante în program.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.