Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a anunțat joi, 17 februarie curent, că țara pe care o conduce este pregătită să găzduiască pe teritoriul său „arme nucleare”. „Dacă va fi necesar, atunci și supernucleare”, a declarat acesta, precizând că, inclusiv, echipamente militare rusești. Mai multe declarații pe subiectul „amenințării Occidentului și crizei de securitate în Ucraina” a făcut în cadrul vizitei de lucru la poligonul „Osipovici”.

„Dacă va fi necesar vom găzdui nu doar arme nucleare, ci şi arme supernucleare, arme promiţătoare, pentru a ne apăra teritoriul. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă vor fi luate „măsuri stupide” de către „rivalii şi adversarii” Republicii Belarus. Dacă nu vor exista ameninţări din partea unor state neprietenoase faţă de Belarus, nu va fi nevoie de arme nucleare aici timp de o sută de ani”, a declarat Alexandr Lukașenko.

Presa internațională însă a atras atenția că în Constituţia belarusă scrie ca ţara să rămână o „zonă fără arme nucleare”. Cu toate acestea, articolul respectiv a fost înlocuit într-o nouă versiune a Constituţiei propusă de Lukaşenko şi asupra căreia belaruşii vor trebui să se pronunţe în cadrul unui referendum pe 27 februarie.

Acest articol ar urma să fie înlocuit prin altul care „exclude o agresiune militară de pe teritoriul” belarus. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Belarus, la fel ca alte foste republici sovietice, a renunţat la armele nucleare desfăşurate pe teritoriul său la presiunile SUA şi a acceptat să le restituie Rusiei.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Alexandr Lukașenko va zbura la Moscova vineri, pe data de 18 februarie curent. Potrivit serviciului de presă al Președinției, el se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, și va discuta „o serie largă de subiecte”, printre care dezvoltarea comercial-economică, colaborarea și, nu în ultimul rând, securitatea actuală din regiune și acțiunile comune pentru asigurarea intereselor celor două țări în contextul problematicii internaționale.

Noi imagini din satelit! Un pod se construiește în Belarus, la 6 km de Ucraina. Lukașenko curând se va vedea cu Putin

#Alexandr Lukașenko #arme nucleare #Belarus #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.