Peste 556.000 de solicitanți s-au înregistrat deja în sistemul de compensații pentru perioada rece a anului, înregistrarea realizându-se într-un timp record – 20 de zile. Aproape jumătate dintre aceștia au completat procesul de înscriere online, în timp ce restul au beneficiat de ajutorul asistenților sociali pentru a finaliza înregistrarea, scrie Bani.md.

Ministerul Muncii, Alexei Buzu a raportat un număr de 38.000 de apeluri telefonice primite la centrul de apel. Buzu, a subliniat că, în ciuda complexității procedurii, procesul de înregistrare a fost simplificat semnificativ.

„Am mobilizat toate resursele necesare, atât tehnice cât și umane, pentru a face acest proces cât mai rapid și mai eficient. Am testat personal sistemul și am comparat timpul de înregistrare cu cel necesar pentru achiziționarea unui echipament tehnic într-un magazin, iar timpul de înregistrare în sistemul de compensații a fost mult mai scurt”, a declarat Alexei Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul privind acordarea compensațiilor va fi publicat în Monitorul Oficial, iar ulterior vor fi ajustate două hotărâri de guvern pentru a se asigura o aplicare corectă a măsurilor.

În acest an, majoritatea compensațiilor vor fi acordate în numerar, o metodă pe care autoritățile o consideră mai eficientă, bazându-se pe experiența din sezonul trecut. Anul trecut, aproximativ 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, o soluție ce s-a dovedit mai simplu de gestionat pentru beneficiari.

În sezonul rece precedent, compensațiile au fost aplicate direct în facturile beneficiarilor, acoperind în medie 33% din costul gazului, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un consum de până la 180 de metri cubi. Pentru cei conectați la încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din costuri, cu valori între 1.450 și 2.900 de lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarilor.

În perioada rece a anului 2023-2024, peste 792 de mii de gospodării s-au înregistrat la compensații din partea statului. În total, au fost alocate peste 2,5 miliarde de lei.

#Alexei Buzu #asistenti sociali #beneficiari #compensatii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.