Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a conferit luni, 24 iulie curent, lui Bogdan Aurescu, fostul Ministru al Afacerilor Externe al României, distincția „Ordinul de Onoare”.

Conform decretului, distincția i-a fost oferită fostului șef al diplomației de la București, actualmente consilier pentru politică externă al președintelui României, Klaus Iohannis, în semn de înaltă apreciere a contribuției aduse la consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și România. La fel și la fortificarea parteneriatului strategic dintre cele două state.

După ce Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, Bogdan Aurescu a plasat continuu și în mod prioritar țara noastră pe agenda statelor membre la Bruxelles. Astfel, a avut un aport însemnat la avansarea parcursului european al țării noastre și la promovarea intereselor comune în cadrul instituțiilor Uniunii Europene.

De la MAE român, la Curtea de la Haga. Bogdan Aurescu ar putea deveni judecător al Curții Internaționale

#Bogdan Aurescu #Maia Sandu #ordin de onoare #Republica Moldova #Romania #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.